ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 20/2026

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2026

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 04 iulie 2024 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub numărul unic de dosar x/2024, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100.000 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa, constând în transformator TTU 400 KV 20/0.4 KV-RACORD 20 KV aerian tip OL-AL 3X50/8MMP, în lungime de aproximativ 4480m și PTA 20/0,4KV, 400KVA, alimentat de la stâlpul nr. 9 al racordului 20 KV PTA 2LEU, existent în derivația 20KV Leu aferentă LEA 20KV Leu-Dioștii, rețea de iluminat; să se constate un drept de ipotecă legală a reclamantei asupra imobilelor proprietatea pârâtei: teren intravilan, în suprafață de 2128 mp din măsurători, împreună cu construcția edificată pe acesta: C1-pavilion creștere, în suprafață construită de 1002 mp, din măsurători și 1502 mp din acte, imobil identificat cu nr. cadatsral x și înscris în cartea funciară nr. x a localității Leu; teren intravilan în suprafață de 7450 mp din măsurători, împreună cu construcțiile edificate pe acesta: C1-pavilion creștere vârste, în suprafață construită la sol de 1306 mp din măsurători, și C2-pavilion îngogoșare, în suprafață construită la sol de 366 mp din măsurători, identificat cu nr. cadastral x și înscris în cartea funciară nr. x a localității Leu; teren intravilan, în suprafață de 665 mp din măsurători, împreună cu construcția edificată pe acesta Cl-filtru sanitar, în suprafață construită la sol de 230 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x și înscris în cartea funciară nr. x a Leu; teren intravilan, în suprafață de 5774 mp din măsurători, împreună cu construcțiile edificate pe acesta: C4-pavilion creștere larve, în suprafață construită la sol de 1098 mp din măsurători, C7- fosă septică, în suprafață construită la sol de 24 mp din măsurători și C8 depozit lichid, în suprafață construită la sol de 22 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x și înscris în cartea funciară nr. x a localității Leu; teren intravilan, în suprafață de 3255 mp din măsurători, împreună cu construcțiile edificate pe acesta: C2/3-pavilion creștere varstem în suprafață construită la sol de 1307 mp din măsurători și 1280mp din acte, C3/3- pavilion îngogoșare, în suprafață construită la sol de 368 mp din măsurători și 436 mp din și C6 -puț, bazin, stație pompare, în suprafață construită la sol de 80 mp din măsurători, imobil identificat cu nr. cadastral x și înscris în cartea funciară nr. x a localității Leu; teren intravilan, în suprafață de 2568 mp din măsurători, împreună cu construcțiile edificate acesta: C2/2-pavilion creștere varste, în suprafață construită la sol de 1270 mp din măsurători și 1243 mp din acte și C3/2- pavilion ingogosare, în suprafață construită la sol de 358 mp din măsurători și 424 mp din acte, imobil identificat cu nr. cadastral x și înscris în funciară nr. x a localității Leu, până la concurența sumei de 100.000 RON, precum și înscrierea dreptului de ipotecă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 577, 586 C. civ. coroborat cu art. 591 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 5167/2025 din 24 aprilie 2025, Judecătoria Craiova a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în speță, deși reclamanta a invocat aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 117 C. proc. civ., această normă de competență este aplicabilă doar dacă prin acțiunea introductivă se solicită, pe cale principală, apărarea sau constatarea existenței unui drept real principal sau accesoriu.

În analiza excepției necompetenței teritoriale, instanța a apreciat că, în speță nu se solicită să se constate în favoarea reclamantei existența unui drept de accesiune imobiliară artificială, iar cererea sa vizează exclusiv un drept de creanță în legătură cu un pretins imobil, caz în care cererea poate fi formulată exclusiv la instanța de la domiciliu/sediul pârâtului sau la o altă instanță conform art. 108-113 C. proc. civ.

Prin urmare, raportat la cuantumul sumei pretinse de reclamant și a împrejurării că aceasta nu excede pragului valoric impus de legiuitor, dar și a sediului social al pârâtei, în aplicarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Prin sentința civilă nr. 6512/2025 din 25 noiembrie 2025, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, instanța a considerat că cererea principală este o cerere reală imobiliară, (constatarea dobândirii unui drept de proprietate asupra unui bun în temeiul accesiunii imobiliare artificiale), și că în speță, competența materială și teritorială se stabilește prin raportare la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ. și art. 117 alin. (1) din același act normativ.

Instanța a argumentat soluția de declinare a competenței, arătând că raportul juridic obligațional invocat de reclamantă are drept cauză juridică constatarea faptului că pârâta ar fi proprietara construcțiilor/lucrărilor reprezentate de transformatorul și rețeaua de iluminat pe stâlpi metalici, în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, urmată de solicitarea reclamantei de obligare la plata sumei de 100.000 RON și de constatare a existenței unui drept de ipotecă legală.

Prin urmare, instanța învestită cu această cerere trebuie să verifice, în prealabil, dacă sunt îndeplinite condițiile accesiunii imobiliare artificiale (dacă pârâta a dobândit vreun drept real imobiliar cum pretinde reclamanta), iar, ulterior să stabilească dacă se impune sau nu ca pârâta să achite reclamantei suma de 100.000 RON, dacă reclamanta are un drept de ipotecă legală.

În acest context, instanța a apreciat că nu este vorba despre o acțiune personală, ci despre o acțiune reală imobiliară în constatarea unui drept de proprietate în patrimoniul pârâtei asupra unor bunuri imobile, precum și despre o acțiune personală de obligare a pârâtei la plata sumei de 100.000 RON, cu titlu de despăgubire/indemnizație, tocmai pentru faptul că a dobândit un drept de proprietate asupra unor bunuri imobile (construcțiile/lucrările de pe terenul proprietatea sa reprezentate de transformatorul și rețeaua de iluminat la care reclamanta face referire în cerere).

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Constată că este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Craiova și Judecătoria Pitești.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000,00 RON reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa, transformator și rețea de iluminat, aflate pe terenul pârâtei, constatarea unui drept de ipotecă legală asupra imobilelor proprietatea pârâtei, precum și înscrierea în cartea funciară a dreptului de ipotecă.

Conflictul de competență a fost generat de interpretarea diferită a instanțelor aflate în conflict a obiectului cererii de chemare în judecată, aspect esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Craiova a considerat că a fost învestită cu o cerere care vizează exclusiv un drept de creanță, împrejurare în raport de care a reținut incidența dispozițiilor art. 107-113 C. proc. civ., respectiv, competența de soluționare de la sediul pârâtului, Comuna Poiana Lacului-Judecătoria Pitești.

Cea de-a doua instanță, Judecătoria Pitești, a opinat în sensul că, a fost învestită cu o acțiune reală imobiliară în constatarea unui drept de proprietate în patrimoniul pârâtei asupra unor bunuri imobile, întemeiată pe accesiunea imobiliară artificială, prevăzută de art. 577 C. civ., ca cerere principală, față de care a stabilit competența materială și teritorială în favoarea Judecătoriei Craiova, în conformitate cu dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k) și 117 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte amintește că unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al disponibilității părților, conform căruia părțile au dreptul de a dispune de obiectul procesului (dreptul subiectiv sau interesul născut din raportul de drept dedus judecății) și de mijloacele procesuale acordate de lege în acest scop; prin urmare, părțile pot determina nu numai existența procesului, prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a se pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre pe fondul pretenției supuse judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privința obiectului și a participanților la proces, a fazelor și etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge.

Procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private. Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu principiul disponibilității, care guvernează procesul civil, iar principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii de chemare în judecată.

În speță, reclamanta A. a înțeles să învestească instanța cu o cerere în pretenții prin care să fie obligată pârâta la plata sumei de 100.000 RON, reprezentând contravaloarea bunurilor proprietatea sa., inidcând încă ca temei de drept prevederile art. 577, 586 și 591 C. civ.. Din expunerea situației de fapt, precum și din precizările depuse în instanță, reiese că partea reclamantă a invocat un drept de creanță decurgând din contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 august 2023, aflat la dosarul Judecătoriei Craiova, prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra transformatorului TTU 400 KV 20/0.4 KV-RACORD 20 KV aerian tip OL-AL 3X50/8MMP de la societatea C. S.R.L. către reclamanta A..

În același sens este opinia intimatei, exprimată prin întâmpinarea depusă în cauză, aflată la dosarului Judecătoriei Craiova prin care a învederat că situația din speță excede domeniului de aplicare al accesiunii imobiliare artificiale, în speță, fiind vorba despre o acțiune în pretenții ce cade în competența teritorială de soluționare a Judecătoriei Pitești de la sediul pârâtei.

Or, este cunoscut că limitele judecății trebuie raportate la ceea ce constituie obiect al învestirii instanței, atâta timp cât rolul activ al judecătorului de a stărui prin toate mijloacele la stabilirea situației de fapt este limitat la aspectele ce formează obiectul pricinii supuse judecății, instanța având sarcina de a clarifica doar acele situații care impun o explicitare a cererii de chemare în judecată.

Așa cum deja s-a arătat, în cauza dedusă judecății, obiectul judecății a fost precizat de reclamantă, iar prezentarea argumentelor de drept și de fapt considerate relavante de ambele părți ale cauzei, au fost făcute prin apărători, atât reclamanta cât și pârâta beneficiind de asistență juridică calificată.

Așadar, nu atât indicarea unui anume text de lege dă cauza acțiunii, ci instituția de drept material la care se raportează reclamantul în expunerea motivelor de fapt și de drept din cuprinsul acțiunii - aceste aspecte putând fi clarificate și ulterior, dacă instanța va aprecia necesar.

Înalta Curte, față de modalitatea de formulare a petitelor cererii de chemare în judecată, constată că în stabilirea competenței sunt incidente prevederile art. 107 C. proc. civ.

Pe cale de consecință, dat fiind cuantumul la care s-a raportat reclamanta în cererea de chemare în judecată, ce nu excede pragului valoric stabilit de legiuitor la edictarea dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ. și având în vedere sediul pârâtei din comuna Poiana Lacului, sat Cepari, nr. 84, județul Argeș, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 ianuarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.