ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1819/2025

Ședința publică din data de 22 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a IV-a Civilă, sub nr. x/2018, la data de 18.10.2018, reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sisești și Statiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa au chemat în judecată pe pârâții A., B., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare x din data de 07.12.2007 autentificat de NP C., prin care pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 7.768 mp teren intravilan, reprezentând Lotul x, situat în București, Sos. Bucuresti-Ploiesti, fără nr., actual D. nr. 36, București, identificat cu nr. cadastral x, intabulat in CF nr. x, radierea din Cartea Funciara nr. x a localității București, cu număr cadastral x, a dreptului de proprietate asupra imobilului dobândit de către pârâtă în baza contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită, intabularea dreptului de proprietate a Statului Român, domeniu public, în Cartea Funciară Specială a localității UAT București Sector 1, precum și înscrierea dreptului de administrare al reclamantei Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Băneasa asupra acestui imobil teren în baza Legii nr. 45/2009, cu modificările și completările ulterioare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 213/1998 în forma în vigoare la data încheierii contractului, art. 963 și art. 1310 și urm. din vechiul C. civ., art. 861 art. 864, art. 1247, art. 1254 alin. (2) C. civ., Legea nr. 45/2009, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011.

Prin încheierea din data de 27.06.2022, pronunțată în această cauză de Tribunalului București, secția a IV-a civilă, a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Anexei nr. 3.35 a Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Ionescu-Sisești" și a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 30.03.2009, partea I, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 399 și 399 bis din 07.06.2011, în privința includerii în domeniul public a suprafeței de 7768 mp - Lotul x din suprafața de 12,5 ha menționată în Titlul de Proprietate nr. x/01.11.2007, emis de Comisia Municipiului București pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor.

Prin sentința civilă nr. 650 din 06 iunie 2023, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei de interes și inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiate.

A fost respinsă excepția de nelegalitate a prevederilor cuprinse în punctul MF 108348 din Anexa 3 a H.G. nr. 1705/2006, ca inadmisibilă.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București și, pe cale de consecință, s-a respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

S-a admis în parte cererea de chemare în judecată, în sensul că s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Notar Public C. sub nr. x/07.12.2007 și s-a dispus radierea din Cartea Funciară nr. x a UAT București, a dreptului de proprietate al pârâtei A., asupra terenului dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de Notar Public C. sub nr. x/07.12.2007, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

A fost respinsă în rest cererea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sisești și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pentru Pomicultură - Băneasa, precum și pârâta A., cu a cărei soluționare a fost învestită Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Prin încheierea din 10 iunie 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei, până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Anexei nr. 3.35 a Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Ionescu-Sisești" și a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 30.03.2009, Partea I, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 399 și 399 bis din 07.06.2011, în privința includerii în domeniul public a suprafeței de 7768 mp - Lotul x din suprafața de 12,5 ha menționată în Titlul de Proprietate nr. x/01.11.2007 emis de Comisia Municipiului București pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, excepție cu care a fost sesizată prin încheierea din data de 27.06.2022 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură-Băneasa, cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin cererea de recurs, recurentele au susținut că măsura suspendării dispusă de curtea de apel are unicul scop de a tergiversa soluționarea cauzei, întrucât chestiunea constituționalității sau neconstituționalității Legii nr. 45/2009 ar fi irelevantă în raport cu obiectul litigiului, în prezentul dosar, instanța fiind învestită cu verificarea legalității unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2007, cu doi ani anterior intrării în vigoare a Legii nr. 45/2009.

Astfel, excepția de neconstituționalitate invocată nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, neavând legătură cu soluționarea cauzei.

Totodată, arată recurentele că o excepție de neconstituționalitate similară, vizând conținutul anexei nr. 3.35 din Legea nr. 45/2009, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011, a mai fost invocată, Curtea Constituțională pronunțându-se deja asupra aspectelor invocate la acel moment de autorul excepției.

Mai susțin recurentele că pârâtei, care invocase excepția, îi fusese desființat titlul de proprietate doar în fața instanței de fond, hotărârea la momentul invocării excepției nefiind definitivă.

Prin raportare la această excepție de neconstituționalitate invocată, aceasta a susținut că în cauză s-ar impune suspendarea datorită faptului că neconstituționalitatea Legii nr. 45/2009 ar conduce la lipsa calității procesuale active și a interesului reclamantelor în cauză. Or, atât Statiunea de Cercetare și Dezvoltare Pentru Pomicultura - Băneasa, cât și Academiea de Științe Agricole și Silvice "Ionescu-Sisești" susțin că au avut calitate procesuală activă în dosarul nr. x/2008, soluționat în mod definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 7078/16.12.2010 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, rămasă definitivă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 786/R727.12.2011. Prin această hotărâre s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. x/01.11.2007 emis în favoarea numitului E., precum și a actelor ce au stat la baza emiterii lui, motivat de faptul că terenul reconstituit este domeniu public al statului și nu se află în circuitul civil.

Astfel, susțin recurentele că au avut calitate procesuală activă să atace titlul de proprietate ce stă la baza contractului de vânzare-cumpărare atacat, iar terenul ce face obiectul prezentului dosar face parte din suprafața de teren cuprinsă în titlul de proprietate desființat de către instanță, existând deja putere de lucru judecat sub aspectul calității procesuale active și interesului în formularea acțiunii.

Prin urmare, și în măsura în care s-ar aprecia neconstituțională Legea nr. 45/2009, aceasta nu înseamnă că reclamantele nu ar avea interes sau calitate procesuală activă.

Conchizând, arată că nu există niciun motiv pentru care să se dispună suspendarea prezentei cauze până la soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicate. De altfel, nici măcar pârâta nu a considerat necesar acest lucru, având în vedere că de la data formulării acestei excepții și până în prezent au trecut 2 ani, în care nu a considerat necesar să formuleze cerere de suspendare.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul declarat în cauză a fost comunicat intimaților la 19, 20, 24 septembrie și 01 octombrie 2024, conform dovezilor aflate la dosar.

La data de 21 octombrie 2024, cu respectarea termenului legal, a formulat întâmpinare intimata A., prin care solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, considerând că se impune a fi menținută măsura suspendării.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentelor și celorlalți intimați la 25, 28, 29, 30 octombrie și 25 noiembrie 2024, astfel cum reiese din dovezile aflate la dosar, nefiind formulate răspunsuri la întâmpinare.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 30 iulie 2024 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie, aflate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin rezoluția de primire a dosarului din 09 septembrie 2024 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare, potrivit art. 493 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților iar, prin încheierea din 14 mai 2025, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat în cauză, și a fixat termen de judecată la data de 22 octombrie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, când instanța a rămas în pronunțare asupra fondului recursului declarat în cauză.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând încheierea atacată în raport cu toate criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de recurs, recurentele pun în discuție aplicarea eronată a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. de către curtea de apel, susținând, în esență, că excepția de neconstituționalitate în raport cu care s-a admis suspendarea judecății, ce are ca obiect verificarea constituționalității Anexei 3.35 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, nu ar avea o înrâurire asupra soluționării litigiului pendinte, care să justifice suspendarea cursului judecății.

Această critică se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. și este fondată.

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

În baza acestui temei de drept, suspendarea va putea fi dispusă în contextul îndepliniri anumitor condiții, a căror verificare este atributul exclusiv al instanței de judecată.

Astfel, din norma enunțată rezultă că suspendarea va putea fi dispusă în situația în care există pe rolul instanțelor de judecată sau al altor organe ori autorități jurisdicționale un alt dosar, a cărui soluționare ar putea avea o influență hotărâtoare asupra litigiului pendinte.

În prezentul dosar, cererea de chemare în judecată are ca obiect o acțiune în constatarea nulității, formulată de reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură - Băneasa, prin care s-a solicitat constarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x din data de 07.12.2007, autentificat de NP C., prin care pârâta A. a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 7.768 mp teren intravilan, reprezentând lotul x, situat în București, Sos. Bucuresti-Ploiesti, fără nr., actual D. nr. 36, București, identificat cu nr. cadastral x, intabulat in CF nr. x, pe motiv că terenul se afla în proprietatea publică a statului român/inventariat in domeniul public nr. MF 108348 și în administrarea SCDP Băneasa, conform art. 35 din Legea nr. 18/1991, Legea nr. 213/1998, Legea nr. 147/2004 de modificare și completare a Legii nr. 290/2002, și făcea parte din întreaga suprafață situată în intravilanul localității cu adresa poștală B-dul x nr. 4, dinainte de anul 1945.

S-a mai susținut de către reclamante faptul că situația juridică a terenului în litigiu a fost lămurită, cu putere de lucru judecat, într-un litigiu anterior purtat între părți, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2008, soluționat in mod definitiv si irevocabil prin sentința civilă nr. 7078 din 16 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, rămasa definitiva prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 786/R din 27 decembrie 2011, hotărâre prin care s-a constatat nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr. x/01.11.2007 emis in favoarea numitului E. (autorul pârâtei), precum si a actelor ce au stat la baza emiterii lui, motivat de faptul ca terenul reconstituit este domeniu public al statului. Deci, se solicită nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. x din data de 07.12.2007, ca urmare a nulității titlului de proprietate nr. x din 01.11.2007, urmare a aplicării principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.

Prin încheierea din data de 27 iunie 2022, pronunțată în prezentul dosar de Tribunalului București, secția a IV-a civilă, a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Anexei nr. 3.35 a Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Ionescu-Sisești" și a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 30.03.2009, partea I, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 399 și 399 bis din 07.06.2011, în privința includerii în domeniul public a suprafeței de 7768 mp - Lotul x din suprafața de 12,5 ha menționată în Titlul de proprietate nr. x/01.11.2007, emis de Comisia Municipiului București pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale sub nr. x/2022, excepția nefiind încă soluționată.

Aceeași instanță, prin sentința civilă nr. 650 din 06 iunie 2023, a respins excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei de interes și inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiate, a respins excepția de nelegalitate a prevederilor cuprinse în punctul MF 108348 din Anexa 3 a H.G. nr. 1705/2006, ca inadmisibilă, a respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă și a admis în parte cererea de chemare în judecată, constatând nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Notar Public C. sub nr. x/07.12.2007 și dispunând radierea din Cartea Funciară nr. x a UAT București, a dreptului de proprietate al pârâtei A..

Învestită fiind cu soluționarea cererilor de apel formulate de reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sisești și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură - Băneasa și de pârâta A. împotriva sentinței civile nr. 650 din 06 iunie 2023, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 10 iunie 2024, a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Anexei nr. 3.35 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Ionescu-Sisești" și a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

În esență, instanța a reținut că soluționarea excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții Constituționale poate avea o influență importantă asupra soluționării căi de atac de atac a apelului în prezentul dosar întrucât terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită prin cererea de chemare în judecată este parte a terenurilor inventariate prin Anexa 3.35 a Legii nr. 45/2009, ca aflându-se în domeniul public al Statului Român și aflat în administrarea reclamantei Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Analizând legalitatea încheierii pronunțate de instanța de apel, în raport cu criticile formulate de recurente, Înalta Curte constată că, deși terenul cumpărat de pârâta A. figurează în Anexa 3.35 la Legea nr. 45/2009 ca aparținând domeniului public al statului și dat în administrarea reclamantei Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, totuși, această situație juridică a imobilului nu poate influența în vreun fel soluția ce urmează a se pronunța în legătură cu valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită a se constata, din moment ce condițiile de validitate ale oricărui tip de contract sunt verificate în raport cu momentul încheierii acestuia. Altfel spus, nu poate interveni sancțiunea nulității absolute unui contract pentru intervenirea unui element de nevalabilitate a acestuia ulterior încheierii contractului.

Așadar, în condițiile în care verificarea condițiilor legale esențiale de validitate ale contractului de vânzare cumpărare nr. x din 07 decembrie 2007 trebuie apreciată în raport cu momentul încheierii sale, deci având în vedere legislația existentă la data încheierii acestuia, constituționalitatea sau neconstituționalitatea Anexei 3.35 la Legea nr. 45, intrată în vigoare la 02 aprilie 2009, nu poate influența în vreun fel soluția ce urmează a se pronunța pe fondul pricinii.

Mai mult decât atât, prin acțiunea formulată în cauză, reclamantele au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 07 decembrie 2007 nu doar din perspectiva art. 963 și art. 1310 din vechiul C. civ., pentru neîndeplinirea unei condiții de validitate a contractului (lipsa obiectului contractului, care nu se afla în circuitul civil), ci și în baza principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, ca o consecință a anulării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a Titlului de proprietate nr. x/01.11.2007 emis în temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea lui E., autorul pârâtei A.. În acest caz, valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare urmează a se analiza prin raportare la buna sau reaua-credință a cumpărătoarei ori necesitatea asigurării securității și stabilității circuitului civil, neavând nicio relevanță cuprinsul Anexei 3.35 la Legea nr. 45/2009.

Nici din perspectiva calității procesuale active ori a interesului reclamantelor nu prezintă relevanță modul de soluționare al excepției de neconstituționalitate a Anexei 3.35 la Legea nr. 45/2009, din moment ce prima instanță a fondului a reținut că Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa are calitate de administrator al domeniului public în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (4) din Legea 213/1998, iar din această perspectivă justifică un interes și poate figura în calitate de reclamantă în prezentul dosar, urmărind apărarea dreptului de administrare, aceasta fiind subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sisești.

De asemenea, nu poate fi ignorat faptul că Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa s-a prevalat de calitatea sa de posesor al terenului pe care îl utilizează pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, justificându-și calitatea procesuală activă în cauză și interesul în promovarea prezentei acțiuni din această perspectivă, iar nu fundamentat pe dreptul de administrare prevăzut în cuprinsul legii nr. 45/2009.

Drept urmare, chiar situația declarării neconstituționalității Legii nr. 45/2009 nu ar putea schimba situația de fapt invocată de reclamantă, anume aceea de posesor al terenului în litigiu.

Pe cale de consecință, măsura suspendării dispusă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 de pe rolul Curții Constituționale, nu a fost corectă și nici convingător justificată de Curtea de Apel București, neavând o influență hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în litigiul pendinte, în care urmează a se analiza legalitatea sentinței civile nr. 650 din 22 mai 2023 a Tribunalului București prin verificarea situației juridice a terenului transmis în patrimoniul pârâtei raportat la legislația în vigoare din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 07 decembrie 2007.

Pentru aceste considerente, constatând că dosarul având ca obiect verificarea constituționalității Anexei nr. 3.35 din Legea nr. 45/2009, în raport cu care s-a admis suspendarea, nu ar putea avea o înrâurire asupra soluționării litigiului pendinte, văzând și faptul că respectivul caz de suspendare prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. este facultativ, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură - Băneasa împotriva încheierii din 10 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018, va casa încheierea recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății, la aceeași curte de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantele Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură - Băneasa împotriva încheierii din 10 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018.

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2025.