ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2025

Cererea de reexaminare Prin cererea formulată la 2 decembrie 2024 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2024/a4, petentul A. a solicitat reexaminarea măsurilor dispuse prin încheierea de ședință din 18 noiembrie 2024, prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar în dosarul nr. x/2024.

Hotărârea recurată Prin încheierea din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 18 noiembrie 2024, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 17 decembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs petentul A..

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 21 ianuarie 2025 și a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 4, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul nu este legal timbrat, precum și că hotărârea atacată are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs. Raportul întocmit în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost comunicat părților la 28 iulie 2023. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea, cu prioritate, în raport cu excepția netimbrării, reținută prin raportul întocmit în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel. ". Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii". Conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel. Așadar, neplata taxelor judiciare de timbru reprezintă o cauză ce conduce la incidența unei nulități necondiționate. Dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Prin rezoluția din 23 ianuarie 2025, Completul 4 a stabilit că, pentru soluționarea căii de atac, recurentul-petent datorează o taxă de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, și a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată. În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că prin adresa comunicată la 5 februarie 2025, recurentul a fost înștiințat despre sancțiunea anulării cererii în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum și despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013. Din verificarea înscrisurilor de la dosar, reiese că partea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, sens în care intervine sancțiunea anulării recursului, potrivit art. 197, coroborat cu art. 494 C. proc. civ. Se impune a fi menționat că instanța de recurs trebuie să acorde prioritate excepțiilor legate de investirea instanței, cum ar fi acelea care atrag nulitatea recursului, astfel că stabilirea existenței obligației de plată a taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, în sarcina recurentului, și soluționarea excepției de netimbrare sunt absolut obligatorii pentru instanța care a fost învestită cu calea de atac și prealabile analizării altor aspecte procedurale. Ca atare, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 197 C. proc. civ., coroborat cu art. 494 din același cod și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, și va anula recursul, ca netimbrat.