ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1181/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1181/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 23 aprilie 2024
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea depusă de către apelantul-pârât A., în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 20 ianuarie 2023, acesta a solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.
I.2. Încheierea pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă
Prin încheierea pronunțată la data de 17 februarie 2023, în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins ca tardivă, cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul-apelant-pârât A..
I.3. Hotărârile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie
Împotriva încheierii de ședință din data de 17 februarie 2023, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs petentul-apelant-pârât A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2017/a3.
Prin încheierea de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ținând seama de Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Curții de Apel București nr. 2 din data de 20 iunie 2023, a dispus amânarea judecării cauzei la data de 27 octombrie 2023 și revenirea cu adresă către Tribunalul București, secția a III-a civilă, pentru înaintarea dosarului nr. x/2017
Prin decizia civilă nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 17 februarie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2017 de Tribunalul București, secția a III-a civilă.
I.4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs pârâtul A. susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică.
I.5. Apărările formulate în cauză
În termen legal, intimatul-reclamant B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și ca inadmisibil, apreciind că încheierea atacată este temeinică și legală.
Recurentul-pârât A. nu a depus răspuns la întâmpinare.
I.6. Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 17 octombrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluția din data de 23 octombrie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, întocmit la data de 5 februarie 2024, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că, dacă s-ar aprecia că părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate: recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru; cererea de recurs îndeplinește condițiile de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ.
În ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că recurentul-pârât nu a indicat niciunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a dezvoltat susțineri care să tindă a demonstra de ce hotărârea recurată ar fi nelegală, astfel că ar fi incidentă excepția nulității recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) și art. 489 C. proc. civ.
Totodată, raportorul a apreciat că prezenta cale de atac este inadmisibilă, atât din perspectiva faptului că prezentul recurs vizează o încheiere preparatorie și a fost declarat anterior soluționării dosarului în care a fost pronunțată, cât și prin prisma împrejurării că decizia curții de apel care a soluționat respectivul dosar este o hotărâre definitivă.
De asemenea, a reținut că, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 16 ianuarie 2024, a fost înregistrat dosarul nr. x/2017, având ca obiect recursul declarat de petentul A. împotriva decizie civile nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul în care a fost pronunțată încheierea preparatorie atacată prin prezentul recurs.
De asemenea, a constatat că părțile nu și-au exprimat acordul ca recursul, în situația în care este admisibil în principiu, să fie soluționat în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (6) C. proc. civ.
Ca atare, în concluziile raportului, s-a arătat că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru: va analiza dacă se impune conexarea dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la dosarul nr. x/2017 al aceleiași instanțe; va analiza excepția inadmisibilității recursului; va analiza dacă în speță este incidentă excepția nulității recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) și art. 489 C. proc. civ. dacă va trece peste excepțiile evidențiate anterior, se va pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului.
Raportul a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au depus puncte de vedere.
Prin rezoluția din data de 18 aprilie 2024, s-a stabilit termen la data de 23 aprilie 2024, în complet de filtru, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză.
La termenul din data de 23 aprilie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului și a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, asupra acestei excepții.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 234 alin. (1) și (2) C. proc. civ., dispozițiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum și orice alte dispoziții referitoare la hotărârile prin care instanța se dezînvestește de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor. (2) În cazul în care încheierile pronunțate de instanță pe parcursul judecății sunt supuse apelului sau, după caz, recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează instanței superioare în copie certificată de grefa instanței a cărei încheiere se atacă.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 235 C. proc. civ. instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, toate încheierile care preced hotărârea și care au ca scop pregătirea soluționării pricinii sunt încheieri premergătoare. Unele dintre aceste încheieri pot conține dispoziții pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanța sau, dimpotrivă, pot conține soluționări parțiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanța (încheieri interlocutorii), în sensul că instanța nu mai poate reveni asupra celor hotărâte.
În speță, recurentul-ppârât supune căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care, față împrejurarea că, prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Curții de Apel București nr. 2 din data de 20 iunie 2023, s-a decis, începând cu data de 21 iunie 2023, adoptarea formei de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepția cauzelor urgente, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus amânarea judecării cauzei și emiterea unei adrese către Tribunalul București, secția a III-a civilă, pentru înaintarea dosarului nr. x/2017, pronunțând în acest sens o încheiere premergătoare cu caracter preparatoriu.
Textele legale anterior redate instituie condiții speciale cu privire la calea de atac ce se poate declara împotriva unei încheieri în funcție de caracterul preparatoriu sau interlocutoriu al acesteia. Astfel, prin încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu – categorie din care face parte încheierea atacată prin prezentul recurs – instanța de judecată ia unele măsuri în vederea cercetării și soluționării cauzei, fără a anticipa soluția, nefiind rezolvate aspecte sau împrejurări legate de fondul cauzei. De aceea, acest tip de încheiere face corp comun cu hotărârea finală, putând fi atacată odată cu aceasta, fiind susceptibilă de aceeași cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii finale, în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.
Din verificările efectuate în cauză, se constată că la data declarării căii extraordinare de atac, respectiv 5 octombrie 2023, cauza în care a fost pronunțată încheierea atacată nu era încă soluționată.
Prin decizia nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 17 februarie 2023, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în dosarul nr. x/2017 [această hotărâre este definitivă în raport de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii].
Având în vedere cele constatate, se reține că prezenta cale de atac, nu este deschisă părților decât la finalul judecății, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza și doar dacă respectiva hotărâre este supusă vreunei căi de atac.
Or, în speță, prezenta cale de atac, declarată împotriva încheierii preparatorii prin care a fost amânată judecata, a fost promovată anterior soluționării recursului ce face obiect al dosarului în cadrul căruia a fost pronunțată încheierea atacată, iar hotărârea care a finalizat dosarul, pe rolul curții de apel, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs, este o hotărâre definitivă.
Ca atare, se impune concluzia că nu este deschisă calea extraordinară de atac a recursului împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, încheiere preparatorie pronunțată într-un dosar care a fost soluționat, ulterior declarării prezentului recurs, printr-o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată în raport de excepția inadmisibilității prezentei căi de atac, a cărei analiză a fost considerată a fi prioritară în cauză, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte aspecte reținute prin raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2024.