ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1482/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1482/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând, asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 10 iulie 2017, sub nr. x/2015/a7 petentul A. a solicitat ajutor public judiciar în ceea ce privește achitarea taxei judiciare de timbru, stabilite în sarcina sa, în cuantum de 2 RON și timbru judiciar de 0,15 RON.
Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2012/a7, a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., ca nefondată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 19 februarie 2019, sub nr. x/2012/a7.3, petentul A. a solicitat reexaminarea Încheierii din data de 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.
Prin Încheierea din data de din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de petentul A.
Împotriva Încheierii de ședință din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 și a încheierii de ședință din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 a declarat recurs petentul A.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 4 iunie 2019, sub nr. x/2012/a7.4.
Examinând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă "asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu", iar potrivit alin. (2) al aceluiași "împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."
Art. 15 alin. (3) din același act normativ dispune în sensul că "cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă."
Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 5 sunt hotărâri irevocabile orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
În cauză, petentul a formulat cerere de recurs împotriva încheierii de ședință din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, cât și împotriva încheierii de ședință din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 prin care a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva încheierii de ședință din 11 decembrie 2018.
Astfel, Înalta Curte constată că petentul a uzat de calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de ajutor public judiciar în materie civilă, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 fiind singura cale de atac prin care poate fi supus cenzurii modul de soluționare al unei astfel de cereri.
Mai mult, din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale sus evocate rezultă că hotărârea prin care se soluționează cererea de reexaminare împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar este irevocabilă.
Înalta Curte arată că împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii de ședință din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 și a încheierii de ședință din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii de ședință din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 și a încheierii de ședință din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2019.