ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1740/2020

Ședința publică din data de 23 septembrie 2020

Deliberând, asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2017, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 559 din 10 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2012.

Prin încheierea de ședință din 02 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017, a fost suspendată judecata contestației în anulare, motivat de faptul că părțile nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017, instanța a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării judecății contestației în anulare, dispusă prin încheierea din 02 februarie 2018.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs contestatorul A., prin care a solicitat anularea încheierii recurate și repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 10 decembrie 2019, sub nr. x/2017/a3.

Pentru primul termen de judecată, recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 RON, sub sancțiunea anulării cererii de recurs.

Recurentul a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite pentru soluționarea recursului, care a fost respinsă, ca tardiv formulată, prin încheierea din 11 februarie 2020, pronuntată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.1.

Prin încheierea din 1 aprilie 2020, pronuntată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2, a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 RON, formulată de petentul A..

Prin încheierea din 7 iulie 2020, pronuntată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2.1, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de A. împotriva încheierii de ședință din 1 aprilie 2020, pronuntată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.2.

La data de 23 septembrie 2020, după închiderea dezbaterilor, recurentul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 RON, astfel că neregularitatea procedurală referitoare la timbraj a fost acoperită.

Examinând excepția nulității invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea căii de atac, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.

De asemenea, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de recurs limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., calea de atac este lovită de nulitate.

În speță, se constată că prin recursul formulat în cauză, recurentul-contestator nu a dezvoltat critici care să poată fi circumscrise cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar afirmațiile acestuia că încheierea atacată este nelegală și netemeinică nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat.

În consecință, reținând că, în speță, recurentul nu a dezvoltat critici care să poată fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 306 alin. (1) C. proc. civ., urmează a constata nul recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii de ședință din 14 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii de ședință din 14 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2020.