ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2094/2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

La 18 iunie 2019, petentul A. a formulat cerere de recuzare a Completul C17 apel al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, constituit din doamnele judecător B. și C., complet învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2017, dosar în care petentul are calitatea de revizuent.

La 8 iulie 2019, doamna judecător B. a formulat cerere de abținere de la soluționarea cererii de recuzare formulate de petentul A., întrucât și-a exprimat anterior părerea cu privire la obligația de achitare a taxei judiciare de timbru aferente unei alte cereri de recuzare, soluționate de un alt complet, iar unul dintre motivele invocate în cererea de recuzare din 18 iunie 2019 constă în nelegalitatea impunerii taxei judiciare de timbru aferente acestei cereri.

Prin Încheierea din camera de consiliu din 8 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017, a fost admisă cererea de abținere a doamnei judecător B., a fost respinsă cererea de recuzare a doamnei judecător B., ca rămasă fără obiect, iar cererea doamnei judecător C. a fost respinsă, ca nefondată.

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a declarat recurs.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că recursul nu este admisibil în principiu, față de dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ., în dosar nefiind pronunțată o hotărâre prin care să fie soluționată cauza, respectiv o hotărâre a cărei comunicare să deschidă calea de atac împotriva încheierii de recuzare.

Totodată, s-a reținut că motivele de recurs formulate nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar taxa judiciară de timbru în valoare de 200 RON, stabilită pentru soluționarea recursului conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) și alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, nu a fost achitată.

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (2) din același Cod, excepția netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.." (alin. (2) "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 22 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a stabilit că recurentul A. datorează, pentru soluționarea recursului o taxă judiciară de 200 RON, în raport de motivele de recurs invocate, încadrate în art. 488 alin. (1) pct. 3 și 8 C. proc. civ.

Prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La 10 septembrie 2019, recurentul a formulat "recurs" împotriva dispoziției instanței de achitare a taxei judiciare de timbru, indicând motivele de nelegalitate ale acesteia.

Prin Încheierea din camera de consiliu din 8 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a restituit dosarului Completului nr. 8, reținând că, astfel cum a fost formulată și precizată de petent la 30 septembrie 2019, cererea nu îndeplinește condițiile unei reexaminări a taxei judiciare de timbru.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a constatat că recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite prin rezoluția din 22 august 2019.

Raportul a fost comunicat recurentului A. la 24 septembrie 2019, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs.

La 4 octombrie 2019, recurentul a formulat cerere de ajutor public judiciar, sub forma asistenței prin avocat.

Prin Încheierea din camera de consiliu pronunțată în dosarul nr. x/2017.2, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de acordare a ajutor public judiciar, sub forma asistenței prin avocat, formulată de petentul A..

În cauză, se constată că recurentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deși instanța i-a pus în vedere că are această posibilitate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs formulată de recurentul A. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de această parte împotriva Încheierii din 8 iulie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii din 8 iulie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

GGC - CL