ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1681/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, sub nr. x/2023, la data de 17 februarie 2023, contestatorii A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu intimata C., anularea deciziei civile nr. 126 din 15 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr. x/2019.

La termenul din data de 3 aprilie 2023, petentul A. a formulat o cerere de recuzare împotriva președintelui completului de judecată 12Recurs, respectiv împotriva doamnei judecător D.. Prin rezoluția de primire a cererii de recuzare, petentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 4 RON, conform prevederilor Legii nr. 146/1997.

Prin încheierea din data de 24 aprilie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu, și a anulat cererea de recuzare formulată de petentul A. împotriva președintelui completului de judecată 12 Recurs, respectiv doamnei judecător D., ca netimbrată.

Prin decizia civilă nr. 476 R din 22 mai 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. și B. împotriva deciziei civile nr. 126 din 15 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr. x/2019.

Împotriva încheierii din data de 24 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a declarat recurs contestatorul A..

În cuprinsul cererii de recurs, întemeiată pe dispozițiile ar. 304 indice 1 din C. proc. civ., Constituția României și C. pen., recurentul a arătat că există mai multe împrejurări care dovedesc nelegalitatea actului de justiție, respectiv necomunicarea hotărârilor supuse căilor de atac, neabținerea în situații de incompatibilitate, denegarea de dreptate, împiedicarea sesizării CCR, respingerea, cu rea-credință, a cererilor de recuzare.

Intimații nu au formulat întâmpinări.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 24 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, din perspectiva excepției de netimbrare, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, "Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 11 din același act normativ.

Art. 20 din Legea nr. 146/1997 prevede că "(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară. (3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii."

În cauza pendinte, s-a stabilit, în sarcina recurentului, obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru de 4 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 11 din actul normativ menționat anterior.

Acesta a fost citat, la adresa precizată în declarația de recurs, cu mențiunea de a timbra calea de atac, sub sancțiunea anulării recursului, ca netimbrat. Însă, până la momentul străgării cauzei, obligația nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 105 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit căruia "Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate inlatura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune pînă la dovada contrarie."

În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 24 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2023.