Decizia nr. 2211/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — cerere de strămutare

asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: I.1. Obiectul cauzei Prin cererea de ajutor public judiciar formulată la data de 12.03.2024, petentul A. a solicitat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru stabilită pentru cererea de strămutare ce face obiectul dosarului cu nr. x/2025 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. I.1. Încheierea Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie Prin încheierea de ședință din 01 aprilie 2025, Curtea de Apel București, secția secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca tardivă, cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A.. II.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 01 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025, petentul A. a declarat recurs. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 06 mai 2025 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din Fișa ECRIS . Prin rezoluția de primire din 20 mai 2025 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. II.1. Motivele de recurs Prin cererea de recurs, recurentul a susținut că încheierea recurată este nelegală și netemeinică și a solicitat casarea acesteia, iar pe fond admiterea cererii de ajutor public judiciar formulată în cauză.

2. Procedura de filtru Prin raportul întocmit la 22 mai 2025, s-a reținut că, în opinia raportorului, recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii de ședință din data de 01 aprilie 2025 pronunțată de a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, În condițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat petentului, care nu a depus punct de vedere. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 02 decembrie 2025, în complet de filtru, fără citarea părților. La termenul menționat, Înalta Curte a rămas în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției inadmisibilității recursului.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea, prin prisma excepției inadmisibilității, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, dispozițiile art. 457 din C. proc.

civ. dispun că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv. Astfel, căile de atac ale exercitate împotriva hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalității consfințit prin prevederile art. 457, menționat anterior, și ale art. 129 din Constituție. Obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de încheierea de ședință din 01 aprilie 2025 prin care Curtea de Apel București, secția secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca tardivă, cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A.. Art. 14 din O.U.G.

nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă prevede că: "Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor." Art. 15 din același act normativ dispune că: "(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.

(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă." Pe cale de consecință, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă reprezintă o cale de atac specială, de retractare, singura care poate fi exercitată împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar. Aspectele privind modul de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opțiune al părții în această privință.

În conformitate cu dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate rezultă că încheierea recurată este definitivă și nu este supusă căii de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 01 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 01 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 decembrie 2025.