ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1043/2025

Ședința publică din data de 8 mai 2025

După deliberare, asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin încheierea nr. 47 din 17 octombrie 2024, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă dispus următoarele soluții: a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a soluționării dosarului nr. x/2023, înregistrat la Judecătoria Arad; a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept; a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate; a respins cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023, înregistrat la Judecătoria Arad, formulată de petentă A. în contradictoriu cu intimata P. F. B..

Împotriva încheierii nr. 47 din 17 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2024 a declarat recurs petenta A. în ceea ce privește următoarele soluții: - respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate; - respingerea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, ca inadmisibilă; - respingerea cererii de strămutare a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Arad.

Intimata P.F. B. nu a formulat apărări în cauză.

Analizând cu prioritate excepția tardivității recursului declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constițuționale, în conformitate cu prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale "poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare."

Modul de calcul al termenului care se socotește pe ore este reglementat de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care stipulează că "acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare".

În cauză, Înalta Curte reține că termenul de recurs a început să curgă de la data pronunțării încheierii atacate, respectiv de la ora zero a zilei de 18 octombrie 2024 și s-a împlinit la aceeași oră a zilei de 20 octombrie 2024.

Cu încălcarea termenului prevăzut de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, se constată că petenta A. a declarat recurs la 3 noiembrie 2024, astfel cum rezultă din dovada de la dosarul de recurs.

Conform prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii nr. 47 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Analizând excepția inadmisibilității recursului declarat în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Înalta Curte reține următoarele în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ.:

Obiectul recursului este reglementat de prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

De asemenea, pentru a verifica admisibilitatea recursului, sunt relevante dispozițiile art. 520 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează astfel:

"Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților."

După cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în examinarea constituționalității acestor dispoziții legale, titular al cererii de sesizare pentru pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile poate fi numai un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. Părțile din proces pot solicita instanței de judecată să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, însă instanța are dreptul suveran de a aprecia asupra sesizării, nefiind obligată să motiveze respingerea ei.

Ținând cont de dispozițiile legale care reglementează mecanismul juridic al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, Înalta Curte constată că soluția dată asupra cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu poate face obiectul vreunei căi de atac.

Lipsa unei căi de atac împotriva încheierii prin care este respinsă o astfel de cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu este de natură a afecta constituționalitatea normei, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, după cum a statuat Curtea Constituțională prin considerentele de la paragraful 32 din Decizia nr. 485 din 12 iulie 2018, publicată în M. Of. Partea I nr. 960 din 13 noiembrie 2018

În concluzie, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Analizând excepția inadmisibilității recursului declarat în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de strămutare, Înalta Curte reține următoarele în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ.:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

În conformitate cu dispozițiile art. 144 alin. (2) din același act normativ, încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.

Față de obiectul recursului și în raport cu dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte reține că încheierea nr. 47 din 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, prin care a fost respinsă cererea de strămutare formulată de A., nu este supusă căii de atac a recursului, fiind o hotărâre definitivă.

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, această regulă având valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii nr. 47 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de strămutare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii nr. 47 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii nr. 47 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, în ceea ce privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și asupra cererii de strămutare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 mai 2025.