ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1579/2025

Ședința publică din data de 23 octombrie 2025 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin încheierea nr. 42/19.11.2024, Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a anulat ca netimbrate cererile formulate de petentul A. privind recuzarea membrilor completului C7LM, precum și a grefierului de ședință. Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs, solicitând casarea încheierii recurate. În susținerea recursului, recurentul a arătat că soluția pronunțată este nelegală, invocând lipsa sa, precum și a avocatului său de la judecarea cererii de recuzare. Totodată, acesta a susținut că instanța a nesocotit decizia nr. 9/04.04.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea nu a fost întemeiată în drept. Prin încheierea din 27.02.2025, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că, deși au fost legal citate, părțile nu s-au înfățișat la strigarea cauzei și nu au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor. În ședință publică de astăzi, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția perimării cererii de recurs, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele: Articolul 416 C. proc. civ. reglementează perimarea de drept a oricărei cereri de chemare în judecată și căi de atac, chiar împotriva incapabililor, rămase în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.

Perimarea este o sancțiune procesuală determinată de lipsa de stăruință a părților în continuarea judecății și instituirea ei are la bază următoarele elemente esențiale: rămânerea cauzei în nelucrare și culpa procesuală a părții în neefectuarea niciunui demers pentru repunerea cauzei pe rol. Pe lângă natura sa sancționatorie, perimarea dă efect unei prezumții de desistare a părților care, rămânând pasive, consfințesc lipsa lor de interes în finalizarea judecății. În speță, judecata cauzei a fost suspendată prin încheierea din 27.02.2025, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar această încheiere constituie ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, în condițiile în care niciuna dintre părți nu a solicitat reluarea judecății.

Așadar, condițiile perimării așa cum se desprind din prevederile art. 416 C. proc. civ. sunt îndeplinite în cauză, de la 27.02.2025 - data ultimului act de procedură și până la 28.08.2025 - data întocmirii referatului trecând mai mult de 6 luni, în care părțile nu au pretins redeschiderea judecății. Pentru considerentele expuse, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417-418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 416, art. 420 și art. 421 C. proc. civ., va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 42/19.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata B. S.R.L. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2025.