ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1540/2025

Ședința publică din data de 22 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului, reține următoarele:

Prin sentința nr. 7/05.01.2024, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă a respins, ca neîntemeiate, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și cererea având ca obiect refuz executare hotărâre, formulate de contestatoarea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata B., C. e.K.

Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. a declarat apel, iar pe parcursul judecării căii ordinare de atac, a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluționarea apelului.

Prin încheierea din data de 13.06.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins cererea de recuzare, ca nefondată.

Împotriva acestei încheieri, la data de 01.07.2024, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și admiterea cererii de recuzare.

În esență, a arătat că a formulat cererea de recuzare întrucât au existat elemente care au determinat, în mod rezonabil, îndoieli cu privire la imparțialitatea completului de judecată, fiind incidente cazurile de incompatibilitate reglementate de art. 42 alin. (1) pct. 1 și pct. 13 C. proc. civ. A relevat contextul procesual în care a promovat cererea și a invocat prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dispoziții ale Tratatului privind Uniunea Europeană, precum și jurisprudența instanțelor europene, pentru a justifica temeinicia demersului său procesual.

La data de 13.04.2025, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a invocat din oficiu, în temeiul art. 53 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional de art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., de art. 457.

În etapa apelului declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 7/05.10.2022 a Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă, apelanta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu judecata căii ordinare de atac, care a fost respinsă, prin încheierea din data de 13.06.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Apelul promovat împotriva sentinței civile nr. 7/05.01.2024 a Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă a fost soluționat definitiv prin decizia nr. 326/08.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, comunicată recurentei la data de 29.11.2024.

Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ., "Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".

Așadar, întrucât apelul formulat de S.C. A. S.R.L. a fost soluționat definitiv la data de 08.11.2024, încheierea din 13.06.2024 putea fi atacată cu recurs la instanța superioară în termen de 5 zile de la comunicarea deciziei nr. 326/08.11.2024.

În speță, recursul a fost declarat la data de 01.07.2024, înainte ca instanța de apel să fi comunicat și chiar să fi pronunțat decizia nr. 326/08.11.2024, prin care a soluționat definitiv litigiul.

Așadar recursul a fost declarat înainte de a se naște dreptul recurentei la exercitarea căii de atac împotriva încheierii, iar legea nu îngăduie promovarea în acest fel a căii extraordinare de atac împotriva unei încheieri de respingere a unei cereri de recuzare formulate în cadrul unui dosar care urmează să fie soluționat printr-o hotărâre definitivă.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 13.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2025.