ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1539/2025

Ședința publică din data de 22 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă la data de 31.05.2023, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator special B., a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a contractului de execuție lucrări nr. x/20.01.2009, procesului-verbal de recepție tehnica și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiate la data de 21.04.2009 aferente lucrării executate în baza contractului de execuție lucrări nr. x/20.01.2009, actului adițional nr. x/25.05.2009 la contractul de execuție lucrări nr. x/20.01.2009, procesului-verbal de recepție tehnică și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiate la data de 17.06.2009 aferente lucrării executate în baza acestui act adițional, contractului de execuție lucrări nr. x/26.01.2009, procesului-verbal de recepție tehnică și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor din 21.04.2009 aferente lucrării executate în baza contractului nr. x/26.01.2009, contractului de execuție lucrări nr. x/11.03.2009, procesului-verbal de recepție tehnica și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor din 12.05.2009 aferente lucrărilor executate în baza contractului nr. x/11.03.2009, contractului de execuție lucrări nr. x/13.03.2009, procesului-verbal de recepție tehnica și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiate la data de 25.05.2009 aferente contractului nr. x/13.03.2009, contractului de execuție lucrări nr. x/13.03.2009, procesului-verbal de recepție tehnica și procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiate la data de 18.05.2009 aferente lucrării executate conform contractului nr. x/13.03.2009, facturilor fiscale nr. x/19.06.2009, nr. y/17.07.2009, nr. z/17.07.2009, nr. w/17.07.2009, nr. t/17.07.2009, nr. s/17.07.2009 și a chitanțelor nr. 163/21.07.2009, nr. 164/22.07.2009, nr. 102/20.04.2009, nr. 165/23.07.2009, nr. 158/17.07.2009 și nr. 166/24.07.2009.

La data de 18.10.2023, Cabinetul Individual de Insolvență D., în calitate de lichidator judiciar al societății reclamante, a depus o cerere prin care a arătat că își însușește acțiunea formulată de administratorul special atât timp cât este în folosul debitoarei falite, iar nu un motiv de tergiversare a dosarului având ca obiect procedura insolvenței.

Prin sentința civilă nr. 112/PI/25.01.2024, Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă a respins cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentințe civile, S.C. A. S.R.L., prin administrator special B., a declarat apel.

Prin adresa înregistrată la dosarul de apel la data de 30.05.2024, Cabinetul Individual de Insolvență D., în calitate de lichidator judiciar al apelantei-reclamante, a precizat că nu își însușește în mod necondiționat apelul.

La data de 12.08.2024 a fost înregistrată la dosarul de apel o cerere de recuzare, formulată de apelanta-reclamantă, prin administrator special B., împotriva unui membru al completului de judecată învestit cu soluționarea căii ordinare de atac.

Prin încheierea din 03.10.2024, Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a respins cererea de recuzare.

Prin decizia civilă nr. 619/A/05.12.2024, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 21.01.2025, Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a admis excepția nulității apelului și a anulat apelul ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant al societății.

Împotriva acestei decizii civile și a încheierii din 03.10.2024, S.C. A. S.R.L., prin administrator special B., a declarat recurs, solicitând casarea lor și trimiterea cauzei spre rejudecare, în principal, unei alte instanțe de același grad, iar în subsidiar, aceleiași instanțe de apel, însă unui complet legal constituit.

În motivare, a invocat incidența cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., arătând că instanța de apel nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, întrucât în compunerea completului au intrat judecătorii incompatibili împotriva cărora a formulat cererea de recuzare.

Motivele de recurs vizând decizia atacată au fost circumscrise cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Referitor la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, a susținut că instanța de apel a admis, în mod greșit, excepția nulității apelului reținând că a fost formulat de o persoană fără calitate de reprezentat al societății, întrucât la dosar se regăsea, încă de la început, acordul lichidatorului judiciar pentru promovarea căii ordinare de atac, fiind transmis prin fax la data de 19.03.2024, precum și alte înscrisuri din care rezulta că apelul a fost declarat cu acordul acestuia.

A mai arătat că administratorul special a formulat și alte acțiuni în numele societății în insolvență, iar instanțele au solicitat acordul lichidatorului judiciar, care a trimis același răspuns ca în prezenta cauză, fără a fi calificat refuz de însușire a respectivelor cereri. A subliniat că, în prezenta cauză, a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, care a fost admisă, aceeași curte de apel apreciind valabil acordul lichidatorului judiciar dat în forma transmisă la dosar prin fax la data de 19.03.2024.

Recurenta-reclamantă a susținut, circumscris motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., că instanța de apel a avut în vedere ambele acorduri depuse la dosar de către lichidatorul judiciar, inițial apreciindu-l valabil pe cel din data de 19.03.2024, iar apoi, ca răspuns la o nouă solicitare a instanței, lichidatorul judiciar a revenit asupra acordului, curtea de apel statuând că acesta nu și-a însușit calea de atac.

În dezvoltarea ultimului motiv de recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a reprodus motivele de apel, arătând că nu au fost analizate în calea ordinară de atac din cauza soluționării prioritare a excepției nulității.

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare în recurs.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special al societății recurente, asupra căreia, cu prioritate, în conformitate cu art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) ale art. 486 C. proc. civ. sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Potrivit art. 80 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot să își exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, iar reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.

Totodată, art. 209 alin. (1) C. civ. stabilește că persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, au calitate de organe de administrare persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice.

Așadar, în privința reprezentării legale a persoanei juridice, pentru exercitarea actelor procedurale, este necesar ca organul de administrare să aibă putere de reprezentare decurgând din lege, din cuprinsul actelor constitutive sau dintr-un mandat special acordat de organele de conducere, iar în ipoteza în care persoana juridică este supusă procedurii insolvenței, dreptul de a reprezenta se determină potrivit normelor legii speciale.

În cauză, prin încheierea nr. 270/21.10.2010, pronunțată în dosarul nr. x/2010, Tribunalul Timiș, secția Comercială a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență a S.C. A. S.R.L., dispunând și ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, iar prin încheierea din 27.01.2011 pronunțată în același dosar, Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar, desemnând în această calitate Cabinetul Individual de Insolvență D..

Acțiunea dedusă judecății a fost promovată de reclamantă, prin administrator special, la 31.05.2023, dată la care dreptul de administrare al S.C. A. S.R.L. fusese ridicat, astfel încât toate cererile formulate în prezentul litigiu puteau fi promovate numai de către reprezentanții legali numiți de judecătorul sindic.

La data formulării prezentului recurs, 12.12.2024, calitatea de lichidator judiciar al S.C. A. S.R.L. era deținută de Cabinetul Individual de Insolvență D., acesta fiind singurul care putea formula calea extraordinară de atac în numele societății în insolvență, limitele mandatului administratorului special fiind reduse, de la data ridicării dreptului de administrare al debitoarei, conform dispozițiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator, care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților".

Înalta Curte constată că prezenta cale extraordinară de atac a fost promovată de B., în calitate de administrator special al S.C. A. S.R.L.

Transpunând în speță normele de drept anterior evocate, având în vedere împrejurarea că prezenta cale de atac a fost formulată de către administratorul special, în numele și pentru societatea recurentă, rezultă că cererea de recurs a fost semnată de o persoană fără calitate de reprezentat legal al societății.

Se mai constată că lichidatorul judiciar al S.C. A. S.R.L. nu și-a însușit, până la acest moment, calea de atac, deși a luat cunoștință despre demersul judiciar de față.

În consecință, pentru considerentele ce precedă, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) și alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant, recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin administrator special B., împotriva deciziei civile nr. 619/A/05.12.2024 și a încheierii din 03.10.2024, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2025.