ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 923/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, la data de 24 august 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., în nume propriu și în calitate de Primar al Comunei Hoceni, jud. Vaslui și Primăria Comunei Hoceni, a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 600.000 Euro, reprezentând daune morale, cu titlu de despăgubiri pentru atingerile grave ale imaginii, demnității și vieții private aduse de către pârâți și obligarea acestora la plata sumei de 1.000 RON/zi, până la punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești. La data de 7 septembrie 2020, reclamantul A. a formulat completări la acțiune, prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Comisiei Locale Hoceni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, cu privire la al doilea capăt de cerere, și obligarea acesteia la plata sumei de 1.000 RON/zi, până la punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.

Sentința pronunțată de Tribunalul Vaslui Prin sentința civilă nr. 715 din 3 iunie 2021, Tribunalul Vaslui a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Primăria Comunei Hoceni, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâților B., în nume propriu și în calitate de Primar al Comunei Hoceni și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Hoceni.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Iași Prin decizia nr. 347 din 24 iulie 2023, Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 715 din 3 iunie 2021 pronunțate de Tribunalul Vaslui, secția civilă, hotărâre pe care a păstrat-o.

Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin decizia civilă nr. 536 din 28 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 347 din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 536 din 28 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a formulat cerere de revizuire reclamantul A..

Apărări formulate în cauză În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

Procedura în fața instanței de recurs Prin rezoluție, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluționarea revizuirii la data de 10 aprilie 2025, când instanța a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare a căii extraordinare de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Analizând revizuirea declarată în cauză, prin prisma excepției netimbrării, invocate din oficiu, excepție care se impune a fi analizată cu prioritate în cauză, Înalta Curte constată următoarele: Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din același act normativ. Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat." Art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar, pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." În cauza pendinte, prin rezoluția de primire s-a stabilit, în sarcina revizuentului, obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, calculată conform dispozițiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Revizuentul a fost citat să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru, însă nu s-a conformat. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula revizuirea, ca netimbrată.