ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1909/2025

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2025

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, petenta A., a solicitat, în calitate de reprezentant legal al minorului B., autorizarea acceptării de către minor a succesiunii de pe urma defunctului său tată, C. și dezbaterea acesteia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 43, art. 144 și art. 145 din C. civ. și art. 194, art. 527 din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1238 din 12.03.2025, Judecătoria Sibiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a proceda astfel, instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită", iar din extrasul DEPAB de la dosar reiese că minorul avea domiciliul, la momentul introducerii cererii, în cadrul localității Ghiroda, str. x, jud Timiș.

Prin sentința civilă nr. 1712/08.07.2025, Judecătoria Timișoara, secția a II-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, a constatat conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care stabilesc competența instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul minorul - persoană ocrotită, iar în temeiul art. 92 alin. (1) din C. civ., "domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic". Instanța a stabilit că la momentul introducerii cererii, minorul avea locuința statornică la mama sa, care locuiește efectiv în municipiul Sibiu, județul Sibiu, respectiv în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sibiu, apreciind că este lipsită de relevanță mențiunea din evidențele publice conform căreia minorul ar avea domiciliul în localitatea Ghiroda, jud. Timiș, de vreme ce locuința minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu este la părinții săi, în speță la mama acestuia.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sibiu și Judecătoria Timișoara.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie cererea formulată de petenta A., în calitate de reprezentant legal al minorului B., prin care solicită autorizarea acceptării de către minorul B. a succesiunii de pe urma defunctului său tată, C. și dezbaterea acesteia.

Înalta Curte constată că cele două instanțe aflate în conflict au reținut, depotrivă, aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au determinat diferit domiciliul minorului - persoană ocrotită, prima instanță dând eficiență mențiunii din extrasul DEPAB, potrivit căruia minorul figura cu domiciliul pe circumscripția Judecătoriei Timișoara, în vreme ce a doua instanță a reținut că domiciliul minorului este la mama sa, respectiv în municipiul Sibiu - în aplicarea dispozițiilor art. 92 alin. (1) din C. civ.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii necontencioase formulate de petentă, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 528 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, cererile necontencioase care nu au legătură cu o cauză aflată în curs de soluționare pe rolul unei instanțe sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase. În acest context, având în vedere că demersul petentei este din punct de vedere procedural o cerere asimilată ocrotirii persoanei fizice, în cauză își găsesc aplicarea dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În consecință, cererea petentei de autorizare a actelor, pe care urmează să le îndeplinească în numele minorului al cărui reprezent legal este, a fost dată în competența instanței de tutelă și de familie, care se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, așa cum au reținut și cele două instanțe între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competență.

În aplicarea dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, noțiunea de "domiciliu" are în vedere domiciliul sau reședința de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate, soluție care se impune pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor.

În acest context, sunt lipsite de relevanță mențiunile din extrasul DEPAB generat de către Judecătoria Sibiu - aflat la dosarul Judecătoriei Sibiu, potrivit căruia minorul B. figurează cu domiciliul în județul Timiș, de vreme ce, potrivit mențiunii din cuprinsul cererii formulate de petentă, precum și a copiei cărții sale de identitate anexată acesteia, reiese că petenta are domiciliul în municipiul Sibiu. De asemenea, potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., "domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic".

În consecință, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de "domiciliu" sau de "reședință" a minorului, din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuință efectivă a minorului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 noiembrie 2025.