ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1863/2025

Ședința publică din data de 23 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la 27 iunie 2024, sub nr. x/2024, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, repunerea în termenul de contestare a deciziei de compensare nr. 836 din 28 aprilie 2016, obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii în favoarea lor, ca moștenitori ai defunctei C., precum și actualizarea valorii menționate conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii noii decizii.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, secția a III-a civilă, susținând că, raportat la prevederile art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 135/2013, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 111/2019, dispozițiile emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor cu nerespectarea prevederilor art. 33 și art. 34 pot fi atacate în termen de 30 de zile de la data comunicării, la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul.

Prin sentința nr. 111 din 3 februarie 2025, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul București a reținut că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care a fost modificat începând cu data de 31 mai 2019 prin Legea nr. 212/2019, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Raportat la data depunerii cererii de chemare în judecată la poșta română, 20 mai 2024, a constatat că este aplicabil cauzei textul de lege modificat, indicat relativ la competența teritorială a tribunalului, care instituie o competență exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află imobilul.

Având în vedere că decizia nr. 836 din 28 aprilie 2016 emisă de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se referă la un imobil situat în localitatea Însurăței, jud. Brăila, respectiv în aria de competență a Tribunalului Brăila, a stabilit că acestei instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a litigiului.

Prin sentința nr. 482 din 25 iunie 2025, Tribunalul Brăila, secția I civilă a admis excepția de necompetenta materială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III- a civilă. Constatând intervenit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Brăila a reținut că reclamanta A. a sesizat Tribunalul București cu soluționarea cererii de chemare în judecată, întrucât aceasta are calitatea de grefier la Tribunalul Brăila.

Dând eficiență prevederilor art. 127 C. proc. civ., care reglementează competența facultativă în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care grefierul reclamant își desfășoară activitatea, Tribunalul Brăila a apreciat că Tribunalului București în revine competența teritorială de soluționare a cauzei.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Tribunalul București este competent să judece cauza, în considerarea următoarelor argumente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la 27 iunie 2024, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, repunerea în termenul de contestare a deciziei de compensare nr. 836 din 28 aprilie 2016, obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii pe numele lor, în calitate de moștenitori ai defunctei C., precum și actualizarea valorii menționate conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii noii decizii.

În justificarea alegerii de competență, reclamanta a învederat, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că are funcția de grefier la Tribunalul Brăila.

Veridicitatea acestei afirmații a fost confirmată de Compartimentul economico-financiar al Tribunalului Brăila, secția I civilă, prin adresa din 22 mai 2025, emisă ca răspuns la solicitarea aceleiași instanțe, dispuse din oficiu, în vederea soluționării excepției de necompetență invocate din oficiu.

Problema care se pune referitor la conflictul negativ de competență pendinte este dacă, în ceea ce privește competența atribuită instanței cu privire la soluționarea unei cereri prin care s-a solicitat repunerea în termenul de contestare a unei dispoziții emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, sunt aplicabile dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, modificate prin Legea nr. 212/2019, astfel cum a reținut prima instanță învestită, Tribunalul București, sau dacă este incidentă norma facultativă de competență prevăzută de art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., dată fiind calitatea reclamantei de grefier la Tribunalul Brăila, după cum a constatat această instanță.

Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/1023, "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării."

Conform art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Acest text legal reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care grefierul are calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanței care, în mod obișnuit, ar fi competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza, dacă este cea la care partea reclamantă își desfășoară activitatea.

Scopul acestei legiferări a fost acela al asigurării imparțialității instanței, art. 127 C. proc. civ. nominalizând subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari și grefieri, indiferent de tipul instanțelor la care aceștia funcționează.

În speță, reclamanta A., uzând de dispozițiile art. 127 alin. (3) cu referire la cele ale alin. (1) ale aceluiași articol din C. proc. civ., a înțeles să învestească Tribunalul București cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată întemeiate pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, aceasta fiind o instanță aflată în circumscripția Curții de Apel București, învecinată curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea (Curtea de Apel Galați).

Deși, prin art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, s-a atribuit secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul competența teritorială privind soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (3) raportate la cele ale alin. (1) C. proc. civ., care conțin o derogare de la normele de competență menționate și care reglementează o situație de excepție, referitoare la calitatea de grefier a părții reclamante.

Așadar, în favoarea Tribunalului București operează prorogarea de competență prevăzută la art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., întrucât este o instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel București, învecinată Curții de Apel Galați, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Brăila, unde reclamanta își desfășoară activitatea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.