ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1860/2025

Ședința publică din data de 23 octombrie 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la 4 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Miceștii de Câmpie, prin primar, și Primarul Unității Administrativ Teritoriale Miceștii de Câmpie, la rectificarea actelor de stare civilă ale tatălui său, B..

Concret, a solicitat rectificarea certificatelor de deces, de naștere, de căsătorie, precum și a altor înscrisuri, după caz, deținute de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Miceștii de Câmpie, în sensul menționării corecte a numelui antecesorului său, respectiv B., în loc de C., astfel cum acesta figurează în certificatele de naștere și de căsătorie ale reclamantei, precum și în alte înscrisuri eliberate de Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin sentința civilă nr. 522 din 13 martie 2025, Judecătoria Bistrița a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Bistrița a reținut că art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996/1996, republicată, prevede că, "În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată (...). Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și/sau de primăria unității administrativ-teritoriale ori de alte instituții abilitate, precum și a concluziilor procurorului."

Interpretând, coroborat dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3 și ale art. 126 C. proc. civ., dar și per a contrario acest din urmă text de lege, Judecătoria Bistrița a constatat caracterul exclusiv al competenței teritoriale în cazul litigiilor referitoare la bunuri, atunci când legea prevede expres, în cazul litigiilor referitoare la persoane, precum și al celor privitoare la drepturi de care părțile nu pot dispune.

Judecătoria Bistrița a remarcat că, în această situație, normele care stabilesc instanța competentă din punct de vedere teritorial sunt de ordine publică și reglementează o competență absolută.

Reținând că cererea de chemare în judecată, având ca obiect rectificarea actelor de stare civilă ale defunctului C., nu este o pricină privitoare la bunuri sau la alte drepturi de care părțile pot să dispună, în lipsa reglementării unei anumite instanțe competente din punct de vedere teritorial, a stabilit că se aplică dispozițiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, care au caracter absolut.

Prin sentința civilă nr. 6322 din 7 iulie 2025, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița. Constatând existența conflictului negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Brașov a reținut că cererea de chemare are ca obiect rectificarea unor acte de stare civilă.

Totodată, a constatat că, prin motivele de fapt ale cererii, reclamanta a învederat că primarul nu a dat curs solicitării sale, privind rectificarea actelor de stare civilă ale autorului său, ci, printr-o adresă, a emis un răspuns care nu o mulțumește pe aceasta.

Judecătoria Brașov a constatat că acțiunea civilă se circumscrie dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 119/1996, potrivit cărora "(1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanei (...). (4) Dispoziția prevăzută la alin. (1), precum și înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară. (5) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii".

De asemenea, a remarcat că aceste norme legale fac distincție între cererile în anularea, completarea și modificarea actelor de stare civilă și cele de rectificare a acestora, inclusiv sub aspectul competenței de soluționare.

În aceste condiții, a apreciat că, în situația în care legiuitorul ar fi înțeles ca toate aceste cereri să fie de competența aceleiași instanțe, nu ar fi existat o reglementare diferită, iar cererea de rectificare ar fi fost menționată expres la art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, alături de cele de anulare, completare și modificare.

Judecătoria Brașov a notat că distincția inserată la art. 58 din Legea nr. 119/1996 este determinată de faptul că, în primul caz, este vorba de o sesizare adresată direct instanței de persoana interesată sau de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet, cu privire la anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, în timp ce, în cel de-al doilea caz se pune problema corectării unor erori materiale din actele de stare civilă, corectare ce se impune a fi efectuată de primar asupra propriilor acte, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, ca autoritate publică locală, instanța de judecată fiind sesizată să verifice legalitatea actului astfel emis.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoriei Bistrița îi revine competența de soluționare a acuzei, pentru următoarele considerente:

Litigiul dedus judecății are ca obiect cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița, prin care reclamanta A. a solicitat obligarea pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Miceștii de Câmpie, prin primar, și Primarul Unității Administrativ Teritoriale Miceștii de Câmpie la rectificarea actelor de stare civilă ale tatălui său, B..

Concret, cererea vizează rectificarea actelor de deces, de naștere, de căsătorie, precum și a altor înscrisuri, după caz, deținute de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Miceștii de Câmpie, în sensul menționării corecte a numelui antecesorului său, respectiv B., în loc de C., potrivit cosemnărilor din certificatele de naștere și de căsătorie ale reclamantei, precum din cuprinsul altor înscrisuri emise de Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin motivele cererii, reclamanta a învederat, printre altele, că a solicitat primarului Unității Administrativ Teritoriale Miceștii de Câmpie eliberarea unei adeverințe lămuritoare sau de rectificare a certificatului de deces al autorului său, însă răspunsurile primite nu au rezolvat aspectele sesizate prin cererile depuse la 29 aprilie 2024 și 14 mai 2024.

Prin notele scrise depuse pentru termenul din 13 martie 2025, reclamanta a precizat în fața Judecătoriei Bistrița că solicită rectificarea certificatelor de deces și de naștere, care au aparținut tatălui său, în sensul modificării numelui acestuia, din C., în B., astfel cum este corect.

Potrivit consemnărilor din cuprinsul sentinței civile nr. 522 din 13 martie 2025 a Judecătoriei Bistrița, în combaterea excepției necompetenței teritoriale invocate din oficiu, reclamanta a afirmat că a introdus cererea de chemare în judecată la această instanță, deoarece înscrisurile în privința cărora a solicitat rectificarea se află în județul Bistrița-Năsăud.

Înalta Curte constată că acțiunea reclamantei se circumscrie dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 119/1996, întrucât prin actele de procedură efectuate, aceasta a precizat în mod neechivoc faptul că solicită rectificarea actelor de stare civilă ale antecesorului său, în sensul corectării erorilor privitoare la numele acestuia, ca urmare a faptului că o cerere cu același obiect, adresată pe cale administrativă primarului din localitatea Miceștii de Câmpie, nu a primit o rezolvare corespunzătoare.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, "Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București. (3) Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, însoțită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu. Cererea se soluționează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziției prevăzute la alin. (1), care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. (5) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii."

În același sens sunt și dispozițiile art. 130 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, în sensul că "(1) Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă și se face prin bararea textului greșit cu o linie orizontală și înscrierea, cu cerneală roșie, deasupra, a noului text. (2) La rubrica "Mențiuni" se înscriu numărul și data dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care a emis-o, precum și conținutul rectificării. (3) Dispoziția prevăzută la art. 125 alin. (2) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii."

Art. 100 alin. (2) C. civ. prevede că "Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziției primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă."

Înalta Curte constată că prin art. 57 din Legea nr. 119/1996, operațiunile de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă au fost atribuite în competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul/sediul persoanei interesate, primăriei unității administrativ-teritoriale, serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor/Parchetului.

În cazul cererilor de rectificare a actelor de stare civilă, legiuitorul a înțeles să prevadă o procedură administrativă specială, pe care persoana interesată trebuie să o parcurgă, în sensul că aceasta trebuie să se adreseze prioritar instituției publice emitente/deținătoare a actului, conducătorul acesteia având competența de a elibera dispoziția de rectificare, ce poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei circumscripție se află sediul autorității emitente, conform art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996.

Acest text legal indică instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze cererea îndreptată împotriva dispoziției de rectificare, din punct de vedere material competența aparținând judecătoriei, potrivit art. 94 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. - "Judecătoriile judecă" (...) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești".

Raportat la aspectele expuse și la normele legale evocate, Înalta Curte constată că, în cauza de față, competența teritorială pentru soluționarea cererii de rectificare a actelor de stare civilă aparține Judecătoriei Bistrița, în a cărei circumscripție se află sediul pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Miceștii de Câmpie și Primarul Unității Administrativ Teritoriale Miceștii de Câmpie, ca autorități emitente/deținătoare ale dispoziției/actelor de stare civilă în privința cărora reclamanta a solicitat rectificarea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., cu referire la cele ale art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.