Decizia nr. 1758/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — cerere de strămutare

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de ajutor public judiciar înregistrată în cadrul dosarului cu nr. x/2017 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a solicitat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru stabilită pentru cererea de strămutare.

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București Prin încheierea din data de 11.04.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., ca tardiv formulată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Petentul A. a formulat recurs, neîntemeiat în drept, împotriva încheierii din data de 11.04.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2017, arătând că încheierea este nelegală, sens în care solicită admiterea cererii de ajutor public judiciar.

Apărări formulate în cauză Intimatul nu a formulat apărări în cauză.

Procedura filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, care nu au formulat puncte de vedere, iar prin rezoluție a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți, la 15 octombrie 2025. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Art. 483 alin. (1) C. proc. civ., prevede că "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Potrivit art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008, alin. (1) "asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu", alin. (2) "împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii" și alin. (3) "cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă". Dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care instituie principiul legalității căii de atac, arată că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Obiectul prezentului recurs este reprezentat de încheierea din data de 11.04.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2017 prin care Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., ca tardiv formulată. Or, potrivit art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, partea interesată are deschisă o cale de atac specifică în această materie, respectiv cererea de reexaminare, cerere ce se soluționează printr-o încheiere irevocabilă (definitivă, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.). De altfel, petentul a învestit Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie cu cererea de reexaminare împotriva încheierii din data de 11.04.2025, ce face obiectul dosarului nr. x/2017 Principiul legalității căilor de atac, prevăzut inclusiv de art. 129 din Constituție, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru aceste considerente, în raport cu dispozițiile legale anterior menționate, se constată că încheierea recurată nu este susceptibilă de recurs, partea având deschisă o altă cale de atac (cererea de reexaminare împotriva încheierii din 11.04.2025 făcând obiectul dosarului nr. x/2017). Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-petent A. împotriva încheierii din data de 11 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.