ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1671/2025

Ședința publică din data de 14 octombrie 2025

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin sentința nr. 279 din 22 martie 2024 pronunțată de Tribunalul Harghita, s-a respins plângerea formulată de petentul A., în contradictoriu cu pârâții B. S.R.L. și C. împotriva încheierii registratorului din cadrul ORC Harghita din data de 27 iunie 2023.

Petentul a fost obligat să îi plătească intimatei C. suma de 2100,10 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, petentul A. a declarat apel.

Prin decizia nr. 350/A din 4 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, a fost admis apelul declarat de petentul A. împotriva sentinței civile nr. 279 din 22 martie 2024 pronunțată de Tribunalul Harghita.

A fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost admisă plângerea formulată de petentul A., în contradictoriu cu pârâții B. S.R.L. și C. împotriva încheierii registratorului din cadrul ORC Harghita nr. 3481 din 27 iunie 2023.

S-a dispus anularea încheierii menționate și radierea înregistrării ridicării sechestrului instituit asupra părților sociale deținute de numita C., potrivit procesului-verbal de sechestru din 23 august 2023 emis de Biroul executorului judecătoresc D., în dosarul execuțional nr. x/2016

S-a dispus restabilirea situației anterioare, în sensul menținerii înregistrării instituirii sechestrului.

A fost admisă în parte cererea petentului de obligare, în solidar, a pârâților la plata parțială a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în fața primei instanțe.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, contestatorul A. a solicitat anularea procesului-verbal și a încheierii prin care s-a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra părților sociale deținute de intimați în societățile E. S.R.L. și B. S.R.L., acte întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc D. în dosarul execuțional nr. x/2016 De asemenea, a solicitat anularea adresei prin care această măsură a fost comunicată Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita.

Prin încheierea civilă nr. 1573 din 22 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc, s-a respins excepția lipsei de interes și s-a admis excepția lipsei de obiect cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal sau a încheierii.

S-a respins contestația la executare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimații F. și C..

Contestatorul a fost obligat să plătească intimatului F. suma de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată și să plătească, de asemenea, în favoarea BEJ D. suma de 2501,38 RON, reprezentând contravaloarea copierii dosarului de executare silită.

Împotriva încheierii nr. 1573 din data de 22 mai 2024, contestatorul A. a declarat apel.

Prin decizia nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția I civilă, a fost respinsă excepția lipsei de interes în formularea apelului, invocată de intimații F. și C..

A fost respins apelul formulat de apelantul-contestator A., în contradictoriu cu intimații F. și C. împotriva încheierii civile nr. 1573 din 22 mai 2024, pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr. x/2023.

A fost obligat apelantul-contestator să plătească intimaților suma de 3570 RON, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat și suma de 102,74 RON, cu titlu de cheltuieli de deplasare avocat.

Împotriva deciziei nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția I civilă, petentul A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând să se constate potrivit contrarietatea între decizia civilă nr. 350/A pronunțată la data de 4 noiembrie 2024 de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2023 și decizia civilă nr. 57 pronunțată la data de 5 februarie 2025 de Tribunalul Harghita în dosarul nr. x/2023 și, în consecință, să se dispună anularea deciziei civile nr. 57 pronunțată la data de 5 februarie 2025 de Tribunalul Harghita, respectiv trimiterea cauzei în rejudecare, cu consecința obligării intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

După expunerea situației de fapt, revizuentul a precizat că a formulat mai multe acțiuni:

- plângere împotriva încheierii registratorului din cadrul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita - dosar nr. x/2023 înregistrat pe rolul Tribunalului Harghita, cauză în care, prin decizia civilă nr. 57 pronunțată la data de 5 februarie 2025 de Tribunalul Harghita, s-a respins cererea revizuentului, iar în calea de atac, prin decizia civilă nr. 350/A pronunțată la data de 4 noiembrie 2024 de Curtea de Apel Târgu Mureș, s-a admis apelul formulat și s-a dispus anularea încheierii registratorului nr. 3481/27 iunie 2023;

- plângere împotriva încheierii registratorului din cadrul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita - dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Harghita, cerere care s-a anulat;

- contestație la executare silită - dosar nr. x/2023 înregistrat pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. În acest dosar, prin încheierea civilă nr. 1573 pronunțată la data de 22 mai 2024, s-a respins cererea ca fiind lipsită de obiect, pe considerentul că adresa emisă de executorul judecătoresc nu constituie act de executare silită. În apel, s-a pronunțat decizia civilă nr. 57 la data de 5 februarie 2025 de Tribunalul Harghita, prin care s-a respins apelul revizuentului.

În continuare, revizuentul a arătat că, data promovării prezentei cereri de revizuire, nu are la dispoziție motivarea deciziei civile nr. 57 din 2 februarie 2025, însă, apreciază că este nevoit a promova calea extraordinară de atac în considerarea faptului că potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. hotărârile pronunțate în apel fără drept de recurs sunt definitive, având în vedere dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ce prevăd că termenul de exercitare a căii de atac al revizuirii este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Consideră că, indiferent de motivele instanței de apel, contrarietatea celor două hotărâri va persista, deoarece prin prima hotărâre sunt menținute efectele procesului-verbal de sechestru din 23 august 2021, iar cea de-a două hotărâre menține adresa privind înștiințarea Registrului Comerțului cu privire la radierea aceluiași sechestru.

Cu referire la admisibilitatea motivelor de revizuire, revizuentul a arătat că este îndeplinită condiția triplei identități, întrucât cele două au același scop, și anume lipsirea de efecte juridice a adresei executorului judecătoresc din 16 iunie 2023, prin care a dispus ridicarea sechestrului asupra părților sociale deținute de intimați în cadrul societății G. S.R.L., obiectul cauzelor fiind adresa executorului judecătoresc privind radierea sechestrului și măsurile dispuse în baza acestui act.

În cadrul dosarului nr. x/2023 a fost vizată și legalitatea actului, în condițiile în care nu există acte de executare silită premergătoare, asemenea acte de executare silită nefiind încheiate de către executorul judecătoresc.

Cauza cererii de chemare în judecată reprezintă fundamentul pretenției afirmate, aceasta desemnând practic situația de fapt calificată juridic. Așadar, cauza cererii de chemare în judecată este reprezentată de instituția sau categoria juridică ori de principiul de drept substanțial pe care reclamantul își întemeiază pretenția. În situația de față a fost vizată nelegalitatea adresei executorului judecătoresc, în lipsa încheierii unor acte de executare silită premergătoare, respectiv procesul-verbal prin care să fi fost dispusă ridicarea sechestrului.

De asemenea, în ambele dosare au fost aceleași părți.

Diferența între cele două cauze viza procedura specifică în materia executării silite, respectiv în domeniul actelor supuse publicității în Registrul Comerțului.

Sub aspectul contrarietății celor două hotărâri, revizuentul a arătat că potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat privește și considerentele hotărârilor.

În cadrul dosarului nr. x/2023, prin decizia civilă nr. 350/A pronunțată la data de 4 noiembrie 2024 de Curtea de Apel Târgu Mureș, s-a admis apelul formulat de revizuent și s-a dispus radierea din Registrul Comerțului a mențiunilor referitoare la ridicarea sechestrului aplicat asupra părților sociale din B. S.R.L. și menținerea "înregistrării instituirii sechestrului". Este vorba despre acele mențiuni la baza cărora a stat adresa de radiere al cărui anulare a solicitat-o în cadrul dosarului nr. x/2023 În considerentele acestei decizii, instanța de apel a reținut următoarele "ridicarea măsurii sechestrului aplicat se putea obține în condițiile prevăzute la art. 751 din C. proc. civ. iar executorul judecătoresc în această ipoteză se impunea să întocmească o încheiere motivată în fapt și în drept."

De altfel, lipsa acestor acte rezultă din chiar dosarul execuțional, în care nu se regăsește vreun act întocmit potrivit art. 751 C. proc. civ., motivat în fapt și în drept, prin care executorul judecătoresc să fi dispus ridicarea sechestrului, fiind întocmită doar o adresă în vederea radierii acestuia din Registrul Comerțului.

În cadrul dosarului nr. x/2023, prima instanță a admis excepția lipsei de obiect cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal sau încheierii (acte de executare premergătoare care în realitate nu există), motivele vizând inexistența vreunei căi de atac împotriva adreselor emise de executorul judecătoresc.

Prin decizia civilă nr. 57 din 5 februarie 2025, atacată cu revizuire, s-a respins apelul formulat de apelantul-contestator A., în contradictoriu cu intimații F. și C. împotriva încheierii civile nr. 1573 din 22 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, care a fost menținută.

Este evident că soluția de menținere a hotărârii instanței de fond vizează excepția lipsei de obiect a cauzei, respectiv nesocotirea celor statuate prin decizia civilă nr. 350/A pronunțată la data de 4 noiembrie 2024 de Curtea de Apel Târgu Mureș. Într-o atare situație, cei interesați în realitate sunt lipsiți de posibilitatea atacării în instanță a unor acte prin care li se cauzează prejudicii.

Așa cum s-a stabilit "revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat." (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, decizia nr. 468 din 16 martie 2017).

Or, în prezent, se consideră a fi perfect valabile atât sechestrul aplicat asupra părților sociale deținute de intimații, cât și adresa pentru radierea aceluiași sechestru.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile asupra unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, fără a se repune în discuție și fără se cerceta chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al cererii de revizuire, prevăd că "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.’’

Înalta Curte reține că invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză în cele două procese; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se solicite anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării condițiilor de admisibilitate anterior menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a susținut că decizia civilă nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. x/2023 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 350/A din 4 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2023. În aprecierea revizuentului, contrarietatea celor două hotărâri rezidă în faptul că printr-o hotărâre sunt menținute efectele procesului-verbal de sechestru din 23 august 2021, iar printr-o altă hotărâre a fost menținută adresa privind înștiințarea Registrului Comerțului cu privire la radierea aceluiași sechestru.

În ceea ce privește circumstanțele cauzei, Înalta Curte reține că, astfel cum s-a evidențiat chiar în cuprinsul cererii de revizuire, revizuentul a uzat de două proceduri judiciare distincte, formulând:

- plângere împotriva încheierii registratorului din cadrul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita - dosar nr. x/2023, cauză în care, prin decizia civilă nr. 350/A pronunțată la 4 noiembrie 2024 de Curtea de Apel Târgu Mureș, s-a admis apelul formulat și s-a dispus anularea încheierii registratorului nr. 3481 din 27 iunie 2023, radierea înregistrării ridicării sechestrului instituit și restabilirea situației anterioare, în sensul menținerii înregistrării instituirii sechestrului;

- contestație la executare silită - dosar nr. x/2023, soluționat definitiv prin decizia civilă nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita, în sensul respingerii apelului și menținerii soluției pronunțate prin încheierea civilă nr. 1573 din 22 mai 2024 de Judecătoria Odorheiu Secuiesc (respingerea excepției lipsei de interes, admiterea excepției lipsei de obiect cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal sau a încheierii și respingerea contestației la executare).

În considerentele deciziei civile nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată în dosarul nr. x/2023, a cărei revizuire se solicită, Tribunalul Harghita analizat aspectele vizând puterea de lucru judecat a celor statuate prin decizia civilă nr. 350/A din 4 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2023, aspecte ridicate chiar de revizuentul din cauză, prin concluziile formulate în fața instanței de apel.

Astfel, cu privire la incidența puterii de lucru judecat, Tribunalul a reținut că:

"Cu toate că statuarea Curții de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2023 vizează anularea Încheierii registratorului din cadrul ORC Harghita, obiectul dosarului de față este contestație la executare iar apelul este îndreptat împotriva încheierii nr. 1573/22.05.2024 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

(...) Prin urmare, independent de soluția plângerii ce vizează încheierea registratorului ORC actele de executare vizează bunurile debitorului, iar documentele de executare vizează procedurile de executare, adresa prin care se solicită ridicarea sechestrului este un document emis de executorul judecătoresc care vizează procedura de executare, pentru aceste motive, încheierea civilă nr. 1573 din 22 mai 2024, pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, va fi menținută de Tribunal ca atare."

O condiție impusă pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire este reprezentată de neinvocarea autorității de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat. În aceste condiții, nu se mai poate reitera, pe calea revizuirii, aceeași excepție, deoarece, de data aceasta, se opune puterea de lucru judecat asupra acestei probleme.

Trebuie menționat că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

Cu privire la această chestiune, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra faptului că instituirea normei de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (în noul C. proc. civ., art. 509 alin. (1) pct. 8) răspunde acestui imperativ al respectării puterii de lucru judecat, dar și celui al asigurării securității raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-o cale de atac de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiași chestiuni". (cauza Stanca Popescu c. României din 7 iulie 2009).

Condiția ca excepția autorității de lucru judecat să nu fi fost invocată și soluționată în primul litigiu, deși nu este expres prevăzută de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., rezultă din interpretarea acestui text prin raportare la regulile care guvernează autoritatea de lucru judecat, o hotărâre definitivă neputând fi cenzurată sub aspectul legalității și temeiniciei soluției date cu privire la excepția autorității de lucru judecat, această soluție beneficiind la rândul său de autoritate de lucru judecat.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere scopul revizuirii, care nu a fost concepută pentru a deschide părții nemulțumite o nouă cale de control judiciar cu privire la legalitatea soluției pronunțate în primul proces. Necesitatea îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate a revizuirii este recunoscută în mod constant în literatura de specialitate și în practica judiciară, neexistând vreo controversă care să justifice o abordare diferită a acestei probleme de drept.

În speță, această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită, deoarece, astfel cum reiese din motivarea deciziei civile nr. 57 din 5 februarie 2025, Tribunalul Harghita a analizat critica vizând aspectele dezlegate prin decizia civilă nr. 350/A din 4 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. x/2023 și măsura în care acestea se impun sau nu cu putere de lucru judecat.

Având în vedere considerentele anterior redate ale acestei decizii, se constată că aspectele vizând autoritate de lucru judecat au fost invocate și soluționate prin decizia a cărei revizuire se solicită. O eventuală reanalizare a acestora în cadrul prezentei căi extraordinare de atac, ar echivala cu exercitarea controlului judiciar în ceea ce privește modul de soluționare de către instanța de apel a autorității de lucru judecat. Or, revizuirea întemeiată pe prevederile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu poate avea o asemenea finalitate.

Sub acest aspect se reține că, întrucât unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care impune, printre altele, ca hotărârile judecătorești definitive să nu fie repuse în discuție (cauza Brumărescu împotriva României), CEDO a statuat cu valoare de principiu că securitatea juridică presupune că nicio parte în proces nu este îndreptățită să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive doar în scopul de a obține o reexaminare a cauzei. Competența instanțelor sesizate cu o cerere de revizuire trebuie exercitată doar pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, nu pentru a efectua o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra problemei juridice ridicată de cauza respectivă nu este un motiv pentru reexaminare.

Concluzionând, se constată că aspectele invocate prin cererea de revizuire (referitoare la contrarietatea celor două hotărâri care, în aprecierea revizuentului, va persista, deoarece prin prima hotărâre sunt menținute efectele procesului-verbal de sechestru din 23 august 2021, iar prin cea de-a două hotărâre se menține adresa privind înștiințarea Registrului Comerțului cu privire la radierea aceluiași sechestru) îmbracă, în realitate, caracterul unor critici de nelegalitate ale deciziei nr. 57 din data de 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita, vizând modul în care instanța a apreciat cu privire la inexistența puterii de lucru judecat a celor reținute prin decizia nr. 350/A din 4 noiembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș.

Or, în calea de atac a revizuirii, care este una de retractare, și nu de reformare, Înalta Curte nu are căderea de a exercita un control judiciar asupra modalității în care o altă instanță s-a pronunțat cu privire la chestiunea puterii de lucru judecat.

Pentru considerentele reținute, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 57 din 5 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția I civilă dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2025.