ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1606/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1606/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 24 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 27 mai 2024 pe rolul Judecătoriei Bârlad, sub nr. x/2024, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., partajarea averii succesorale rămase după defunctul C..
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 952/2025 din 14 martie 2025, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate de pârâta B., prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz, reținând, în esență, în motivare, că cererea de chemare în judecată vizează împărțeala bunurilor succesorale imobile, casă și teren intravilan, situate în satul D., formulată după finalizarea procedurii succesorale prin emiterea certificatului de moștenitor nr. x la 17 iunie 1997 de BNP E., în dosarul succesoral nr. x/1997, ceea ce atrage competența teritorială exclusivă a Judecătoriei Bicaz, în raport de prevederile art. 117 din C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 362/2025 din 21 mai 2025, Judecătoria Bicaz a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată, din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Bârlad, și constatând intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat soluționarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului spre soluționarea conflictului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin raportare la obiectul principal al cererii de chemare în judecată care vizează în esență, sistarea stării de indiviziune succesorală și având în vedere că a fost dezbătută succesiunea în procedură notarială, competența teritorială a instanței este stabilită de prevederile art. 118 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., respectiv de instanța în circumscripția căreia se află ultimul domiciliu al defunctului. Cum ultimul domiciliu al defunctului s-a aflat în Bârlad, județul Vaslui, competența teritorială aparține acestei instanțe.
Soluția și considerentele Înaltei Curți
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:
"În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."
Textul legal menționat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moștenire este competentă instanța de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieșirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moștenitori subzistă starea de indiviziune.
Prin urmare, după lichidarea moștenirii, adică după desăvârșirea împărțelii între moștenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competență teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moștenire".
Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:
"1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. 2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul. 3)
Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".
Rezultă, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune - până la sistarea acestei stări - sunt incidente prevederile art. 118 din același cod, în considerarea izvorului acestei modalități a dreptului de proprietate (moștenirea).
Ca atare, criteriul de determinare a competenței teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.).
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., în contradictoriu cu numita B., a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale rămase după urma defunctului C., în condițiile în care, în cadrul dezbaterii succesorale au fost identificați moștenitorii ca fiind părțile din prezentul dosar, și bunurile ce fac parte din masa succesorală.
Astfel, se reține că la 21 martie 1996 a intervenit decesul lui C., iar la 27 ianuarie 2019 a decedat soția sa, F., pe urma căreia, conform certificatului de moștenitor nr. x din 08.07.2019 și a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 117 din 29 noiembrie 2019, s-a constatat calitatea de moștenitoare a numitei B., nepoată de soră predecedată.
Prin urmare, demersul judiciar al reclamantului vizează sistarea stării de indiviziune asupra unor bunuri provenind din succesiune, situație față de care în cauză sunt incidente, cu privire la competență, dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. mai sus menționate.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că defunctul C. și F. au avut ultimul domiciliu în localitatea Bârlad, aflată în circumscripția Judecătoriei Bârlad. Astfel, în certificatul de deces seria x nr. x emis de SPCLEP Bârlad la 02 februarie 2019, aflat la dosarului Judecătoriei Bârlad, dar și din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. x din 17 iunie 1997 emis de Biroul notarial public E., aflat la dosarului Judecătoriei Bârlad, reiese că defuncții F. și C. au avut ultimul domiciliu pe str. x, Bârlad.
Ca atare, în aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora:
"Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți" și având în vedere că ultimul domiciliu al defuncților se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bârlad, iar textul legal se referă la instanța "ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți", competența aparține acestei instanțe.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.