ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1627/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1627/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 septembrie 2022
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată la 4 octombrie 2019, reclamanții A., B., C., D., E. și F. au solicitat instanței să dispună partajarea averii succesorale privind bunurile rămase de pe urma defunctului G., urmând a fi stabilită masa bunurilor de împărțit, cotele ce se revin reclamanților în calitate de copărtași, cât și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin; în drept, cererea a fost întemeiază pe dispozițiile art. 669-686 și art. 1143 Noul C. civ.
În ședința din 8 februarie 2021, la interpelarea instanței, reclamanții au precizat că acțiunea are două capete de cerere, cel principal fiind ieșire din indiviziune, iar subsecventul fiind cel de partajare a averii succesorale pe tulpini.
Cu privire la chestiunea necompetenței, atât reclamanții cât și pârâtul au apreciat că Judecătoria Moreni este competentă, având în vedere locul decesului.
Prin sentința nr. 105 din 8 februarie 2021, Judecătoria Moreni a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.
În motivare, a reținut că reclamanții urmăresc stabilirea masei succesorale de pe urma defunctului G., care s-ar compune din mai multe terenuri care sunt menționate în titlul de proprietate nr. x/2003 și se regăsesc în județul Vaslui, fiind deținute în coproprietate cu moștenitorii lui H., decedat anterior, la 13 martie 1999.
Instanța a reținut incidența în cauză a art. 954 și 975 alin. (4) C. civ., apreciind că pentru stabilirea masei succesorale a defunctului G. este necesar ca moștenitorii defunctului H. să iasă din indiviziune, precum și că terenurile în cauză sunt în județul Vaslui, competența revenind Judecătoriei Bârlad.
Cauza s-a înregistrat la Judecătoria Bârlad.
Atât reclamanții, cât și pârâtul I. a depus note de ședință, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad, apreciind că instanța competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, depunând practică judiciară în acest sens, respectiv decizia nr. 237 din 2 februarie 2016 a secției Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Învestită prin declinare, Judecătoria Bârlad a pronunțat sentința nr. 1213 din 25 mai 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad, invocată de pârâtul I. și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Moreni, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
În motivare, a reținut că cererea de chemare în judecată are ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale ale defunctului G., care a avut ultimul domiciliu în județul Dâmbovița, comuna IL Caragiale.
Instanța a apreciat incidența art. 118 alin. (1) C. proc. civ., care instituie competența exclusivă a instanței de la ultimul domiciliu al defunctului până la ieșirea din indiviziune asupra succesiunii.
II. Considerentele Înaltei Curți
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul litigiului dedus judecății constă în cererea reclamanților de stabilire și partajare a masei succesorale rămase de pe urma defunctului G., precum și lichidarea stării de indiviziune.
Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora "În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia".
Împrejurarea că din masa succesorală a defunctului ar face parte bunuri care sunt deținute în indiviziune cu moștenitorii altui defunct atrage incidența art. 118 alin. (2) C. proc. civ., care stipulează că "Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".
Reținând că ultimul domiciliu al defunctului a cărei masa succesorală urmează a fi dezbătută a fost în comuna IL Caragiale din județul Dâmbovița, Înalta Curte reține că Judecătoriei Moreni îi revine competența de soluționare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2022.