ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 897/2025

Ședința publică din data de 09 aprilie 2025

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la 24 martie 2022 cu nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și C. a solicitat să se constate că, în calitate de moștenitori legali, coproprietari în indiviziune ai defunctului D., deține fiecare o cota legală de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt, terenuri ce formează masa partajabilă; să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la următoarele suprafețe de teren reconstituite pe numele B., E. și F. de pe urma defunctului D., autorul acestora, în baza Legii nr. 18/1991; 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, județul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spătaru, județul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, bunurile urmând a fi atribuite în natura, în funcție de cota legală de proprietate, pentru egalizare de loturi urmând a se stabili sulte în compensare.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamantul este moștenitorul defunctului E., decedat la 31.05.2014, fiul lui D.; pârâta B. este fiica defunctului D., iar pârâta C. este fiica defunctului F., fiul lui D..

În calitate de descendenți de gradul I, B., E. și F. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului D., cereri finalizate cu înscrierea acestora în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt, fiecare deținând o cota legala de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlul de Proprietate.

Reclamantul a depus la dosar cerere de modificare a acțiunii în sensul că a solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma pârâtului F., decedat la 24.02.1992 cu ultimul domiciliu în municipiul Brăila, județul Brăila; să se constate că pârâta C., singura fiică a defunctului F. este străină de succesiunea acestuia prin neacceptare, potrivit Declaratiei de neacceptare autentificate sub nr. x/13.04.2022 de Biroul Notarilor Publici G., să se constate că, în lipsa descendenților, moștenitorii defunctului F. sunt cei din clasa a II-a de moștenitori, colateralii privilegiați, pârâții, în calitate de frați si surori ai defunctului, care sunt străini de succesiunea acestuia prin neacceptarea în termenul de opțiune succesorală prevăzut de lege, față de care a intervenit prescripției dreptului de opțiune succesorală, aceștia devenind străini față de moștenire; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului F. este formată din cota de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt; să se constate deschisă succesiunea defunctului D. decedat la 17.05.1969, cu ultimul domiciliu în comuna Cungrea, județul Olt; să se constate că este singurul moștenitor legal acceptant a succesiunii acestuia; să se constate ca pârâta B., în calitate de fiica a defunctului D. decedat la 17.05.1969, nu a făcut niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctului său tată, înțelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, potrivit Declarației autentificată sub nr. x/28.06.2022 de Biroul Notarului Public H., astfel încât nu mai are calitatea de moștenitor coindivizar cu privire la terenurile identificate în cele două Titluri de Proprietate; să se constate ca este singurul moștenitor legal acceptant al succesiunii celor doi defuncți, a defunctului F. și a defunctului D., si singurul moștenitor îndreptățit la atribuirea în natură, în integralitate, a terenurilor identificate în Titlurilor de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt: 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, județul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spataru, județul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 și următoarele din C. proc. civ., art. 980 și următoarele din C. proc. civ., art. 953, art. 963 și art. 1143 și următoarele din C. civ.

Prin precizarea depusă la 23 martie 2023, reclamantul a arătat faptul că cererea modificatoare anterior depusă nu vizează și deschiderea succesiunii defunctului D., decedat la 17.05.1969, astfel cum, în mod greșit, a arătat.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1085 din 07 martie 2024, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Slatina a reținut că având în vedere că prin cererea modificatoare, reclamantul a solicitat dezbaterea succesiunii pe de urma defunctului D. care, potrivit certificatului de deces, a avut ultimul domiciliu în Județul Brăila, în aplicarea prevederilor art. 118 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Brăila.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Brăila, prin sentința civilă nr. 8883 din 10 decembrie 2024, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamant, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În esență, Judecătoria Brăila a apreciat că identificarea instanței competente teritorial se face în raport de obiectul cererii principale, iar nu ale celei modificatoare care este adițională, conform art. 30 alin. (5) din C. proc. civ.. Or, prin cererea principală, reclamantul a solicitat instanței dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului D. care, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a avut ultimul domiciliu în circumscripția Judecătoriei Slatina care determină competența teritorială în favoarea acestei instanțe.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Slatina și Judecătoria Brăila și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aprecierile diferite ale celor două judecătorii cu privire la normele de procedură în temeiul cărora se stabilește instanța competentă a soluționa litigiul.

Astfel, Judecătoria Slatina a dat eficiență prevederilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la ultimul domiciliu al defunctului F., astfel cum reclamantul a înțeles să își precizeze cererea de chemare în judecată, în timp ce, Judecătoria Brăila a apreciat că modificarea cererii de chemare în judecată nu operează asupra competenței teritoriale a instanței care vizează ieșirea din indiviziune cu privire la defunctul D., cu ultimul domiciliu în circumscripția Judecătoriei Slatina, astfel că aceasta este instanța competentă teritorial.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., I. și F., sistarea stării de indiviziune și atribuirea în natura, în funcție de cota legală de proprietate a fiecăruia, cu privire la imobilele care fac obiectul Titlurilor de proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt, de pe urma defunctului D..

Ulterior, reclamantul a precizat cererea de sesizare a instanței în sensul în care a menționat că solicită dezbaterea succesiunii și de pe urma pârâtului F., decedat la 24 februarie 1992.

În susținerea cererii, reclamantul a arătat că este moștenitorul defunctului E., decedat la 31.05.2014, fiul lui D.; pârâta B. este fiica defunctului D., iar pârâta C. este fiica defunctului F., fiul lui D..

În calitate de descendenți de gradul I, B., E. și F. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 cu privire la terenurile ce au aparținut defunctului D., cereri finalizate cu înscrierea acestora în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt, fiecare deținând o cota legală de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlul de Proprietate.

În privința defunctului F., a învederat că este singurul moștenitor legal acceptant a succesiunii acestuia având în vedere că pârâta B., în calitate de fiică, nu a făcut niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctului său tată, înțelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, potrivit Declarației autentificată sub nr. x/28.06.2022 de Biroul Notarului Public H., iar în lipsa descendenților, moștenitorii defunctului F., sunt cei din clasa a II-a de moștenitori, colateralii privilegiați, pârâții în calitate de frați și surori ai defunctului, care sunt străini de succesiunea acestuia prin neacceptarea în termenul de opțiune succesorală prevăzut de lege, față de care a intervenit prescripției dreptului de opțiune succesorală, aceștia devenind străini față de moștenire.

Examinând conținutul cererii deduse judecății, astfel cum a fost precizată, Înalta Curte reține că reclamantul a solicitat instanței să constate ca este singurul moștenitor legal acceptant al succesiunii celor doi defuncți, a defunctului F. și a defunctului D., si singurul mostenitor îndreptățit la atribuirea în natură, în integralitate, a terenurilor identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 și nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Județeană de Fond Funciar Olt: 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, județul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spataru, județul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.

Potrivit înscrisurilor exhibate, cu privire la niciunul dintre defuncții F. și D. anterior sesizării instanței, nu a fost dezbătută succesiunea notarială, (încheierile nr. 29 din 14 octombrie 2022 și nr. 1/248 din 22 februarie 2023 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, eliberate de notar public J., respectiv de notar public K., aflate la dosarul Judecătoriei Slatina.)

Potrivit art. 118 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, în cazul unor atare cereri care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv, sunt deopotrivă competente instanțele ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.

În speță, din situația de fapt expusă, rezultă că starea de indiviziune asupra terenurilor cu privire la care poartă litigiul rezultă din moșteniri deschise succesiv, astfel cum s-a arătat anterior, părțile fiind succesori ai defuncților D., decedat 17.05.1969, cu ultimul domiciliu în comuna Cungrea, județul Olt, și F., decedat la 24.02.1992 cu ultimul domiciliu în municipiul Brăila, județul Brăila.

Prin urmare, instanța competentă a soluționa prezenta cerere de partaj judiciar se stabilește potrivit normei înscrise la art. 118 alin. (1) și (2) C. proc. civ., iar reclamantul, uzând de dreptul recunoscut de art. 116 din același act normativ, a învestit, în mod legal, instanța de la ultimul domiciliu al defunctului D. (care este în comuna Cungrea, județul Olt, potrivit certificatului de deces), fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Astfel, față de cele anterior reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.