ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 202/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 202/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 08.03.2018 și precizată la data de 20.03.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D. și E., solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctei F. pentru bunurile imobile rămase de pe urma acestei și care nu au fost cuprinse în Certificatul de moștenitor nr. x/16.01.2009, respectiv cota de 1/2 din imobilul teren în suprafață de 4,32 ha situat în intravilanul și extravilanul localității Făgețelu, județul Olt, conform titlului de proprietate nr. x din data de 30.01.2007 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.
A mai solicitat ieșirea din indiviziune și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 16 ianuarie 2009 a fost dezbătută succesiunea defunctei F., însă în masa succesorală nu a fost inclusă și cota acesteia din terenul în suprafață de 4,32 ha situat în intravilanul și extravilanul localității Făgețelu, județul Olt, conform titlului de proprietate nr. x din data de 30.01.2007 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.
A mai arătat că G. a decedat, succesorii săi fiind pârâții C., în calitate de fiu și D. și E., în calitate de nepoți de fiu predecedat (H.). A mai precizat că pârâta B. este sora sa și fiica defunctei F.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1143 și următoarele C. civ.
Prin Sentința nr. 3485 din 19 septembrie 2018, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
În motivare, a reținut incidența art. 118 C. proc. civ., potrivit căruia, până la ieșirea din indiviziune, cererile privitoare la moștenire și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.
În cauză, a constatat că ultimul domiciliu al defunctei F. a fost în București, (conform Certificatului de deces nr. x din 10.09.2008 - dosar și Certificatului de moștenitor nr. x din 16.01.2009 - dosar), față de care competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sectorului 3 București.
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a pronunțat Sentința nr. 11884 din 1 noiembrie 2018, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Slatina. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță competentă să soluționeze conflictul.
În motivare, a reținut incidența în cauză a art. 118 alin. (2) C. proc. civ., întrucât cererea privește mai multe moșteniri deschise, care sunt de competența instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
Judecătoria a reținut că defunctul G. a decedat la data de 26.01.2004, cu ultim domiciliu în localitatea Făgețelu județul Olt, iar defuncta F. a decedat la data de 09.09.2008, cu ultim domiciliu în București Sector 3.
Astfel, instanța a arătat că, în situația mai multor moșteniri deschise succesiv, reclamantul are alegerea între instanțe deopotrivă competente, adică instanța ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
Instanța a reținut că art. 118 alin. (2) C. proc. civ. reglementează o prorogare legală de competență, iar instanța aleasă de reclamant - Judecătoria Slatina, instanța de la domiciliul defunctului G. - devine competentă să soluționeze prezentul litigiul.
Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului:
cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare;
cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar.".
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că "Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".
Prin cererea de chemare în judecată, depusă la data de 8 martie 2018 pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E., ieșirea din indiviziune asupra unui teren de 4,32 ha, aflat în Făgețelu sat Chitila județul Olt, potrivit Titlului de proprietate nr. x din 31 ianuarie 2007.
Întrucât titlul de proprietate asupra respectivului teren fusese emis pe numele de F. și G., ambii decedați la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat și stabilirea calității de moștenitori legali ai autorilor F. și G.
Înalta Curte constată că, în cauză, este incident art. 118 C. proc. civ., întrucât, în speță, cererea de chemare în judecată este o cerere în materie de moștenire, formulată până la ieșirea din indiviziune. Cum în cauză sunt doi defuncți de pe urma cărora urmează să se stabilească succesiunea, este incident alin. (2) al articolului mai sus citat, care stabilește o competență alternativă în favoarea instanței de la ultimul domiciliul al oricăruia dintre defuncți.
Din copia certificatului de deces de pe urma defunctei F., aflat la dosarul Judecătoriei Slatina, rezultă că ultimul domiciliul al acestei a fost în București.
De asemenea, din copia extrasului din registrul de deces de pe urma defunctului I., aflat la dosarul Judecătoriei Slatina, rezultă că ultimul domiciliul al acestuia a fost în comuna Chitila, sat Făgețelu, județul Olt.
Așadar, în aplicarea prevederilor mai sus citate, în cauză sunt competente atât Judecătoria Sectorului 3, cât și Judecătoria Slatina.
Potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".
Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Slatina, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în favoarea Judecătoriei Slatina, ca primă instanță competentă sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - NN