ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 23 octombrie 2025
Asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, constată:
Prin sentința penală nr. 454 din 28.02.2025 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5, București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 335 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (faptă comisă la data de 13.07.2023).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 337 C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă comisă la data de 13.07.2023. (…)
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite și descoperite în termenul de supraveghere al suspendării executării pedepsei de 9 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 6 din 09.01.2023 a Judecătoriei Turnu Măgurele, definitivă prin neapelare la data de 31.01.2023.
În baza art. 96 alin. (4) C. pen. a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 6/09.01.2023 a Judecătoriei Turnu Măgurele, definitivă prin neapelare la 31.01.2023 și s-a hotărât executarea pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 44 alin. (1) și (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. și, în temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite, astfel încât inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (1/3 x 27 luni închisoare = 9 luni închisoare), inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani și 9 luni închisoare. (…)
Prin decizia penală nr. 977/A din 18.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpate A. împotriva sentinței penale nr. 454 din 28.02.2025 a Judecătoriei Sectorului 5 București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2024.
Împotriva deciziei penale nr. 977/A din 18.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024, în termen legal, la data de 19.06.2025, (dată ștampilă, plic fila x ds.rec.), inculpatul A. a declarat recurs în casație, la dosar fiind depuse trei cereri în acest sens.
Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, Înalta Curte reține următoarele:
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Conform dispozițiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., în situația în care, cu ocazia examinării admisibilității în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispozițiile art. 434 C. proc. pen. (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) și (6) C. proc. pen. (privind persoanele îndreptățite a promova recursul în casație), art. 437 (referitor la conținutul cererii) și art. 438 C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casație), instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.
În acest sens, Înalta Curte constată că cererea de recurs a inculpatului A. este formulată împotriva unei hotărâri care poate fi atacată cu recurs în casație conform art. 434 C. proc. pen., în termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei, prevăzut de dispozițiile art. 435 C. proc. pen.. Au fost respectate dispozițiile art. 436 alin. (1) C. proc. pen., nu sunt incidente prevederile alin. (6) al aceluiași articol, iar condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen. sunt îndeplinite.
Cu privire la condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. se constată că, în cuprinsul cererilor depuse nu este indicat niciunul din cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 C. proc. pen., recurentul susținând, în esență, că este nevinovat și decizia instanței de apel este nelegală, întrucât nu i s-au acceptat probele, fiind condamnat pe nedrept.
Având în vedere că în conținutul cererii nu este indicat niciunul din cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., potrivit căreia, cererea de recurs în casație trebuie să cuprindă indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază și motivarea acestora.
Deși prin cererea formulată recurentul inculpat își exprimă, în esență, nemulțumirea în legătură cu condamnarea sa, acest aspect nu suplinește cerința prevăzută în mod imperativ de norma legală menționată, în sensul indicării cazului de recurs în casație și motivării acestuia.
În acest sens, Înalta Curte amintește că nu este suficient ca, din cuprinsul cererii, să reiasă doar voința de a recura, fiind necesar să rezulte și limitele acestei voințe prin indicarea cazurilor de casare, întrucât numai în aceste limite poate opera controlul instanței de casație, care nu are posibilitatea legală de a lua în considerare, din oficiu, unele cazuri de casare. În condițiile în care, potrivit art. 442 alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute la art. 438, invocate în cererea de recurs în casație, atât conținutul, cât și motivarea cererii reprezintă condiții de admisibilitate ale recursului în casație, întrucât lipsa mențiunii privitoare la cazul de casare invocat face să lipsească și motivarea incidenței vreunui asemenea caz în speță.
În consecință, nefiind îndeplinite cumulativ cerințele legale referitoare la admisibilitatea în principiu, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 977/A din 18.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 977/A din 18.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2025.