ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 16 octombrie 2025
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpații A. și B., constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 72 din 17 aprilie 2025 pronunțată de Tribunalul Olt, secția penală s-au hotărât următoarele:
S-a constatat că prin încheierea din 20 martie 2025 au fost admise cererile formulate de inculpații A. și B. de judecare a cauzei conform procedurii simplificate ca urmare a recunoașterii învinuirii.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni ilicite cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a sentinței, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) din C. pen.
Pedeapsa accesorie aplicată inculpatului A. s-a dispus a fi executată doar în situația în care pedeapsa principală va deveni executabilă.
În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 din C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul A. ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Olt, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatului A. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Olt sau organizat în colaborare instituțiile din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei Bârza, județul Olt și în cadrul Primăriei orașului Balș, județul Olt, pe o perioadă de 90 de zile.
În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. și art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 399 alin. (1) și (3) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. și art. 241 alin. (1)
1
lit. a) din C. proc. pen., s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul A. prin mandatul de arestare preventivă nr. 1 din 17.01.2025 emis de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2025.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului A. de sub puterea mandatului de arestare anterior menționat, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 16.01.2025, respectiv până la punerea în libertate (deducere ce va fi aplicată în situația în care pedeapsa va deveni executabilă).
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., în vederea introducerii acestora în Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 396 alin. (1), (2) și (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni ilicite cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată.
În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și f) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 2 ani și 6 luni de la data rămânerii definitive a sentinței, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) din C. pen.
Pedeapsa accesorie aplicată inculpatei B. s-a dispus a fi executată doar în situația in care pedeapsa principală va deveni executabilă.
În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, conform art. 92 din C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligată inculpata B. ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Olt, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatei B. obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Olt sau organizat în colaborare instituțiile din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata B. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei orașului Balș, județul Olt și în cadrul Scolii Gimnaziale nr. 1 Balș, județul Olt, pe o perioadă de 90 de zile.
În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. și art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei B. asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă fată de inculpata B. prin ordonanța din data de 27.01.2025 și menținută prin încheierea nr. 29 din 05.02.2025, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2025.1.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpata B., în vederea introducerii acestora în Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
În temeiul 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. raportat la art. 112 alin. (1) lit. f) din C. pen. s-a dispus măsura de siguranță a confiscării speciale, de la inculpatul A., a următoarelor cantități: 0,9 grame pulbere care conține 2-MMC, depusă la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria x/nr. x; 0,73 grame pulbere care conține 2-MMC și 0,7 grame pulbere ce conține 2-CMC, depuse la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria x/nr. x; 0,81 grame pulbere care conține 2-MMC, depusă la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria x/nr. x.
În temeiul 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. raportat la art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus măsura de siguranță a confiscării speciale, de la inculpatul A., a sumei de 1.000 RON, plătită acestuia de colaboratorul autorizat cu ocazia cumpărărilor autorizate în cauză, precum și a sumei de 2.200 RON, plătită acestuia prin interpuși, respectiv prin intermediul inculpatei B., de martorii C. și D., în schimbul vânzării de substanțe psihoactive acestora.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. s-a menținut, în parte, măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța din 20.01.2025, constând în indisponibilizarea sumei de 2.715 euro compusă din 5 bancnote din cupiura de 200 de euro, 7 bancnote din cupiura de 100 de euro, 16 bancnote din cupiura de 50 de euro, 10 bancnote din cupiura de 20 de euro, o bancnotă din cupiura de 10 euro și o bancnotă din cupiura de 5 euro, existente în contul IBAN-x deschis la E. S.A. - Sucursala Slatina, titular cont-ANABI - A., sumă ridicată de la inculpatul A. cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din 16.01.2025, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare.
S-a revocat măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la suma 34.850 RON compusă din 76 de bancnote din cupiura de 100 de RON, 123 de bancnote din cupiura de 200 de RON și 53 de bancnote din cupiura de 50 de RON, în vederea confiscării sale, existentă în contul IBAN- x, deschis la E. S.A. - Sucursala Slatina, titular cont-ANABI- A., ridicată de la inculpatul A. cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din 16.01.2025, dispunându-se a fi restituită acestuia.
În baza art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 3.000 RON - cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale, după cum urmează: inculpatul A. - la plata sumei de 3.000 RON (din care suma de 2.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale) și inculpata B. - la plata sumei de 2.000 RON (din care suma de 1.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Olt.
Prin decizia penală nr. 935 din 8 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Olt împotriva sentinței penale nr. 72 din 17 aprilie 2025 pronunțată de Tribunalul Olt, secția penală, s-a desființat, în parte, hotărârea apelată, exclusiv sub aspectul individualizării modului de executare a pedepsei principale și, rejudecându-se în aceste limite:
S-au înlăturat dispozițiile privind aplicarea art. 91 și următoarele din C. pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
S-a dispus executarea în regim de detenție a pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului A..
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 16 ianuarie 2025 până la data de 17 aprilie 2025, inclusiv.
S-a dispus executarea în regim de detenție a pedepsei principale de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatei B..
S-au menținut restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin deciziei penale.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de parchet au fost lăsate în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus ca onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații A. și B., în cuantum de câte 500 RON, să rămână în sarcina statului, urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Dolj.
****
La data de 8 august 2025 (prin e-mail), inculpații A. și B. au formulat recurs în casație împotriva deciziei penale nr. 935 din 8 iulie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin avocat F..
După efectuarea comunicărilor prev. de art. 439 C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, la data de 11 septembrie 2025, sub nr. x/2025, fiind repartizat aleatoriu completului C10 Filtru.
Prin rezoluția din aceeași dată s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea examinării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen., la data de 16 octombrie 2025.
În conformitate cu dispozițiile art. 439 alin. (5) C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit și depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casație.
*****
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpații A. și B. în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.
Alineatul (4) al aceluiași text de lege stabilește că, în cazul în care instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 434 - 438, dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație.
În acest context normativ, procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte, judecătorul de filtru constată că cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. la data de 8 august 2025 a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 C. proc. pen., care, raportat la data comunicării către aceștia a deciziei din apel (respectiv la data de 11 iulie 2025 - inculpatului A. și la data de 18 iulie 2025, în condițiile art. 264 raportat la art. 261 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. - inculpatei B.), s-a împlinit la datele de 11 august 2025 (pentru inculpatul A.) și la data de 18 august 2025 (pentru inculpata B.).
În plus, cererea îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.
Cererea îndeplinește și condiția prevăzută de art. 436 alin. (1) C. proc. pen., fiind formulată de persoane cărora legea le recunoaște această vocație, respectiv inculpații A. și B..
Deopotrivă, îndeplinește și condiția corelativă de admisibilitate care rezultă din interpetarea per a contrario a dispozițiilor alin. (6) al aceluiași text de lege, potrivit cărora "Decizia instanței de apel prin care a fost respins apelul nu poate fi atacată cu recurs în casație de persoanele care nu au exercitat calea de atac a apelului ori când apelul acestora a fost retras." întrucât, deși inculpații A. și B. nu au declarat apel în cauză, situația juridică a acestora a fost modificată în calea ordinară de atac exercitată de parchet.
În fine, cererea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 437 alin. (1), lit. a), b) și d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicate numele și prenumele recurenților și hotărârea care se atacă, deopotrivă, cererea fiind semnată de apărătorul recurenților inculpați. Deși, în cuprinsul cererii, nu este indicat domiciliul recurenților, în condițiile în care aceștia au fost încarcerați în baza deciziei recurate, încă de la data pronunțării acesteia, respectiv 8 iulie 2025, este facil de identificat unitatea penitenciară în care se află fiecare dintre cei doi recurenți.
În ceea ce privește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 437 alin. (1), lit. c) C. proc. pen., se constată că, fără a indica vreunul dintre motivele de recurs în casație prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., în cuprinsul cererii formulate, apărarea recurenților inculpați A. și B. a arătat, în esență, următoarele:
Prin decizia recurată, Curtea de Apel Craiova a dispus executarea pedepselor aplicate inculpaților cu argumentarea că:
"potrivit Legii nr. 30/2025 publicată în M. Of. la data de 26.03.2025, ulterior trimiterii în judecată a inculpaților, substanțele cu efecte psihoactive comercializate de inculpați, respectiv 2-MMC și 2CMC, figurează în categoria drogurilor de mare risc, respectiv sunt menționate în anexa II a Legii nr. 143/2000".
Prin urmare, la stabilirea cuantumului pedepselor, dar, mai ales, la individualizarea modului de executare a acestora, instanța de apel a avut în vedere, în mod nelegal, faptul că substanțele cu efecte psihoactive comercializate de inculpați, respectiv 2-MMC și 2CMC, figurează în categoria drogurilor de mare risc, respectiv sunt menționate în anexa II a Legii nr. 143/2000.
Or, așa cum se menționează și în decizia recurată, Legea nr. 30/2025 (publicată în M. Of. la data de 26.03.2025) a intrat în vigoare ulterior trimiterii inculpaților în judecată, context în care substanțele cu efecte psihoactive comercializate de aceștia, respectiv 2-MMC și 2CMC, au intrat în categoria drogurilor de mare risc abia la acel moment.
Pentru aceste considerente, apărarea a solicitat admiterea recursului în casație, desființarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței de fond, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, punerea în libertate a recurenților și, în măsura în care se va aprecia că se impune luarea față de aceștia a unei măsuri preventive, plasarea lor sub măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.
*****
Prealabil evaluării îndeplinirii condiției de admisibilitate supuse analizei, Înalta Curte, judecătorul de filtru reține, prioritar, că verificarea respectării exigenței de admisibilitate ce decurge din dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. (indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora), raportat la art. 438 C. proc. pen. (care stabilește cazurile în care se poate face recurs în casație) presupune examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente a acesteia cu unul dintre motivele expres prevăzute de lege.
În contextul cerinței de admisibilitate analizate, indicarea expresă a cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea se raportează strict și exclusiv la cele cinci situații subscrise punctelor 1,7, 8, 11 și 12 ale alin. (1) al art. 438 C. proc. pen., singura normă care reglementează cazurile de recurs în casație.
Ca urmare, invocarea, ca temei legal al căii extraordinare de atac exercitate, a altor norme legale decât cele expres prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen. sau invocarea generică a acestui ultim articol, însă fără indicarea explicită a vreunuia dintre punctele sus-menționate care reglementează cazurile de recurs în casație în vigoare, nu echivalează cu îndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) raportat la art. 438 C. proc. pen.
În acest context, se constată că cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. nu îndeplinește condiția de admisibilitate analizată, întrucât în cuprinsul acesteia se invocă doar dispozițiile art. 433 - 449 C. proc. pen. (în partea finală), fără a se indica însă, în mod explicit, vreunul dintre cazurile de recurs în casație expres prevăzute de lege.
Distinct de această concluzie, Înalta Curte constată, totodată, că aspectele concrete invocate de apărare în actualul cadru procesual - care vizează, în esență, greșita schimbare, în apel, a modalității de executare a pedepselor aplicate recurenților ca urmare a reținerii, pretins nelegale, a împrejurării că substanțele cu efecte psihoactive comercializate de aceștia (2-MMC și 2CMC) figurează în categoria drogurilor de mare risc, în anexa II a Legii nr. 143/2000, deși catalogarea lor ca atare a intervenit ulterior trimiterii în judecată a inculpaților, în baza Legii nr. 30/2025 - nu pot fi cenzurate în cadrul prezentei căi extraordinare de atac, necircumscriindu-se, nici măcar formal, cazurilor legale care justifică admiterea în principiu a unei căi de atac destinate, în mod esențial (și cu singura excepție a chestiunii competenței), să înlăture erori de drept substanțial ce afectează hotărârea definitivă.
Presupunând evaluarea unor împrejurări care, având legătură fie cu fapta săvârșită, fie cu persoana inculpatului, sporesc sau atenuează gradul de pericol social al infracțiunii ori periculozitatea infractorului, stabilirea modalității de executare a pedepsei - parte integrantă a procesului de individualizare judiciară a acesteia, constituie prerogativa exclusivă a instanței de fond/apel, motiv pentru care nu poate face obiectul cenzurii instanței de recurs în casație prin prisma vreunuia dintre cazurile limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Recursul în casație nu permite reevaluarea unor elemente sau împrejurări factuale stabilite cu autoritate de lucru judecat de către instanțele de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție nefiind abilitată, în procedura extraordinară supusă analizei, să dea o nouă interpretare materialului probator și să rețină o stare de fapt diferită de cea descrisă și valorificată ca atare în hotărârea atacată.
Practic, în actualul cadru procesual, instanța de casație nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.
Or, în speță, din conținutul deciziei recurate, rezultă că pretinsul argument care a provocat nemulțumirea apărării recurenților inculpați și a fundamentat exercitarea căii de atac, a fost menționat exclusiv în expunerea motivelor de apel formulate de procuror, nicidecum în cuprinsul considerentelor avute în vedere de instanța de apel, atunci când aceasta a dispus schimbarea modalității de executare a pedepselor aplicate inculpaților.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, judecătorul de filtru concluzionează că cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 438 C. proc. pen.
Având în vedere cele anterior expuse, în baza art. 440 alin. (2) raportat la art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 935 din data de 8 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Urmare acestei soluții, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va dispune obligarea recurenților inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 935 din data de 8 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2025.