ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 211 din data de 06 decembrie 2022, Curtea de Apel București, secția I Penală, s-a dispus, între altele, următoarele:

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) și art. 76 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. , necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc fără drept, în formă continuată (3 acte materiale - un act material din data de 22.11.2019, un act material din data de 12.12.2019 și respectiv un act material din data de 13.02.2020).

A aplicat inculpatului, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen., pedeapsa complementară a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., pedeapsă care se va executa potrivit art. 65 alin. (3) Din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedepse accesorii cu același conținut ca și pedepsele complementare.

În baza art. 335 alin. (2) din C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către un conducător auto al cărui drept de a conduce a fost suspendat (faptă din data de 05.12.2019).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, sporită cu 1/3 din 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa 5 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., respectiv dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., pedeapsă care se va executa potrivit art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., față de lipsa tipicității obiective a faptei.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzute de art. 342 alin. (2) din C. pen., față de lipsa tipicității obiective a faptei.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual, față de lipsa tipicității obiective a faptei.

În baza art. 72 din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu de la data de 14.02.2020 la data de 01.09.2020.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J., la data rămânerii definitive a hotărârii.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel, între alții, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 64/A din 28.02.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020, a fost admis, între altele, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 211 din data de 06 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I Penală, a fost desființată, în parte, sentința apelată și, în rejudecare, a fost descontopită pedeapsa aplicată inculpatului A. de 5 ani și 2 luni închisoare în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor.

S-a reținut în favoarea inculpatului A. cauza legală de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

În baza art. 342 alin. (2) cu aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

S-a menținut aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani și a pedepsei accesorii în același conținut.

În baza art. 335 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către un conducător auto al cărui drept de a conduce a fost suspendat.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele și i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 luni, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse (3 luni + 3 luni), inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă în cuantum de 4 ani și 8 luni închisoare.

S-a menținut aplicarea, pe lângă pedeapsa rezultantă, a pedepsei complementare a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani și a pedepsei accesorii în același conținut.

Hotărârea din apel a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T și inculpatului A. (la sediul cabinetului apărătorului ales), la data de 05.03.2024.

La dosar nu a fost indentificată dovada de comunicare a deciziei atacate către recurentul inculpat A., la locul de detenție, având în vedere că, potrivit evidențelor ANP, acesta figurează încarcerat începând cu data de 29.02.2024.

Prin urmare, termenul de declarare a recursului în casație nu s-a împlinit pentru recurentul A., având în vedere că acestuia nu i s-a comunicat decizia pronunțată în apel la locul de detenție.

Împotriva hotărârii instanței de apel, la data de 06.03.2024, a declarat recurs în casație inculpatul A., prin apărător ales, avocat B., invocând motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cu argumentarea că instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Astfel, s-a arătat că, limitele de pedeapsă prevăzute de Legea nr. 143/2000 la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 22.11.2019 (primul act material) și 13.02.2020 (ultimul act material), erau potrivit dispozițiilor art. 1 și 2 din actul normativ anterior menționat de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

Totodată, s-a arătat că dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 în cuantum de 4 ani și 6 luni închisoare este în afara limitelor prevăzute de lege, întrucât limitele prevăzute în norma de incriminare (5 ani la 12 ani), în urma aplicării circumstanțelor atenuante, sunt de la 3 ani și 4 luni la 8 ani închisoare, iar, ulterior, prin aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, acestea se reduc cu 1/2 și sunt cuprinse între 1 an și 8 luni și 4 ani închisoare, motiv pentru care, în opinia apărării, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă cu încălcarea limitelor prevăzute de lege.

De asemenea, inculpatul a solicitat, în temeiul art. 441 alin. (1) C. proc. pen., suspendarea deciziei penale atacate.

Prin încheierea din 06.06.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 al

apreciind că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A., împotriva deciziei penale nr. 64/A din 28 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020, și a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent, fiind respinsă, totodată, cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casație formulat de inculpatul A. ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în situația în care " s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", se constată că acest caz de casare este incident atunci când pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală.

Prin pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

Verificând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că, față de inculpatul A. instanța de apel a stabilit, între altele, o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale comise la datele de 22.11.2019, 12.12.2019, respectiv, 13.02.2020).

Astfel, în motivarea deciziei, instanța de apel a reținut cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 stabilită în sarcina inculpatului A. că limitele speciale de pedeapsă sunt cuprinse între 5 ani și 15 ani închisoare, limite care au fost reduse cu o treime în considerarea reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante, iar, apoi cu jumătate, ca urmare a reținerii cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002, pedeapsa astfel stabilită de 4 ani și 6 luni închisoare, fiind orientată spre maximul special.

Înalta Curte constată că, în mod greșit, instanța de apel s-a raportat la limitele de pedeapsă cuprinse între 5 și 15 ani închisoare, în condițiile în care, limitele de pedeapsă prevăzute de Legea nr. 143/2000 la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 22.11.2019 (primul act material) și 13.02.2020 (ultimul act material) erau potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cuprinse între 5 ani și 12 ani închisoare (text în vigoare până la data de 05.03.2023).

Prin urmare, pedeapsa aplicată de instanța de apel inculpatului A. de 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri este în afara limitelor legale, întrucât limitele prevăzute de norma de incriminare de la data săvârșirii infracțiunii reduse cu o treime în considerarea reținerii circumstanțelor atenuante, sunt cuprinse între 3 ani și 4 luni și 8 ani închisoare, iar, ulterior, reduse cu jumătate, ca urmare a reținerii cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, sunt cuprinse între 1 an și 8 luni și 4 ani închisoare.

Nelegalitatea hotărârii, cu privire la stabilirea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege, poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către instanța supremă deoarece nu implică o chestiune de apreciere referitoare la individualizarea pedepsei.

Așadar, în ipoteza în care instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre maximul pedepsei prevăzut de lege, Înalta Curte reținând modalitatea de individualizare judiciară exercitată de instanța de apel, va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Pentru aceste motive, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) ultima teză C. proc. pen., va admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei nr. 64/A din 28 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justițițe, secția penală, în dosarul nr. x/2020.

Va casa, în parte, decizia penală recurată numai cu privire la inculpatul A. și, în rejudecare:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, 4 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către un conducător auto al cărui drept de a conduce a fost suspendat.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse, respectiv 2 luni închisoare, recurentul inculpat A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale nr. 64/A din 28 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justițițe, secția penală, în dosarul nr. x/2020 cu privire la inculpatul A. și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei nr. 64/A din 28 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justițițe, secția penală, în dosarul nr. x/2020.

Casează în parte decizia penală recurată numai cu privire la inculpatul A. și, în rejudecare:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, 4 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către un conducător auto al cărui drept de a conduce a fost suspendat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse, respectiv 2 luni închisoare, recurentul inculpat A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale nr. 64/A din 28 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justițițe, secția penală, în dosarul nr. x/2020 cu privire la inculpatul A. și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei decizii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2024.