ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 15 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de A. împotriva încheierii nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petentul A. împotriva ordonanței nr. 347/111/p/2023(347/P/2023) din 24.04.2024 a procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, menținută prin ordonanța nr. 30/II/2/2024 din data de 26.06.2024 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva încheierii nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat recurs în casație petentul A., la data de 20 iunie 2025 .

Prin cererea de recurs în casație, transmisă prin poșta electronică, la data de 20 iunie 2025, petentul A. a arătat că formulează recurs în casație în cauza care formează obiectul dosarului nr. x/2024, precum și a dosarului nr. x/2025, apreciind că încheierea din 20 iunie 2025 a fost pronunțată de o instanță necorespunzătoare, invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., susținând că în cauză competența aparținea structurii DIICOT/DNA și nu Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava ori Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău pentru o cercetare privind abuzurile, falsul material în înscrisuri, fals în declarații, fals intelectual, săvârșite prin nesocotirea unei hotărâri judecătorești, dare și luare de mită.

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, sub nr. x/2024.

Prin referat, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.

Raportul întocmit de către magistratul asistent a fost depus la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de petentul A. împotriva încheierii nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, din perspectiva dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată că în dosarul nr. x/2024, indicat de petent în cerere, s-a pronunțat Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea nr. 25 din data de 31 octombrie 2024, prin care s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petentul A. împotriva ordonanței nr. 347/111/p/2023(347/P/2023) din 24.04.2024 a procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, hotărâre care nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, conform art. 434 alin. (1) din C. proc. pen., nefiind pronunțată de curtea de apel ca instanță de apel.

De asemenea, se constată că în cauza de față, recurentul a invocat un caz de casare dintre cele prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., respectiv art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., incident când în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente, astfel că nu poate fi analizată competența organului de urmărire penală prin prisma cazului de casare invocat de recurent. Prin urmare, motivele arătate nu se subsumează în mod real unui caz de casare expres prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Se mai impune precizarea că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalității hotărârii anterior pronunțate.

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casație formulată de recurent nu îndeplinește toate condițiile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile legale, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de A. împotriva încheierii nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de A. împotriva încheierii nr. 25 din data de 31 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2025.