ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

Deliberând asupra plângerii formulate de petentul A. împotriva ordonanței din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, constată următoarele:

Prin ordonanța nr. 6/76/P/2024 din 07.03.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție secției de urmărire penală s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. și C. din cadrul DNA și sub aspectul infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. pretins comisă de D..

Prin aceeași ordonanță s-a dispus și disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind plângerea formulată de A. împotriva procurorilor E. și F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, G. - inspector principal de poliție la secția 1 Poliție, H., agent principal de poliție la secția 1 Poliție, I., inspector principal de poliție la secția 1 Poliție și J., subcomisar de poliție la secția 1 Poliție, sub aspectul infracțiunilor de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă, prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. și abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut, cu privire la magistrații procurori B. și C. din cadrul DNA, că în sesizare s-a arătat că au comis infracțiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracțiunea de fals în declarații, divulgarea de informații secrete de serviciu și abuz în serviciu pentru că au comunicat petentului adresa din 07.12.2023.

Prin această adresă, A. a fost informat:

"Urmare a cererii dvs., înregistrată în data de 29.11.2023 la Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției cu nr. 50/P/2021 și completată ulterior la data de 06.12.2023, precizăm că din documentele depuse de dvs. rezultă că dosarul penal cu nr. x/2021 se află în faza de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, motiv pentru care această unitate de parchet este îndrituită să aprecieze oportunitatea formulării unei solicitări către Direcția Națională Anticorupție referitoare la prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor "Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori a judecării denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

S-a constatat lipsa unor descrieri de fapte concrete ce ar putea fi cercetate ca pretinse infracțiuni comise de cei doi procurori din cadrul DNA. Adresa menționată, chiar dacă nu-l mulțumește pe petent, ce a dorit obținerea de la DNA a unui răspuns că față de acesta ar fi aplicabile, în altă cauză penală în care a fost acuzat, dispozițiile legale ce permit înjumătățirea pedepsei, nu poate fi formă de comitere a vreunei infracțiuni. Cu luarea în considerare a plângerii penale din dosar și a referirilor la cei doi magistrați, s-a reținut că lipsesc descrieri de fapte concrete ce ar putea fi infracțiuni.

Cu privire la deputatul D., s-a dispus clasarea, sub aspectul infracțiunii de divulgarea de informații secrete de serviciu, pe motiv că fapta nu există. La art. 294 alin. (3) din C. proc. pen. se prevede că se poate dispune clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., dacă din conținutul sesizării rezultă unul din cazurile de clasare.

În fapt, referitor la acesta, petentul a învederat că a formulat o declarație publică cu privire la o interpelare, în atenția Ministrului Justiției K., interpelare intitulată "Practicile oneroase și nelegale ale unor magistrați".

S-a reținut că din conținutul precizărilor referitoare la D., nu rezultă probe sau indicii cu privire existența elementelor materiale ale infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice constând în divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane sau a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea. Declarația deputatului este politică și are caracter abstract, nefiind indicate cazuri concrete, nume de magistrați, dosare penale sau alte date efective, fiind opinia cu privire la posibila implicare a unor magistrați în comiterea de infracțiuni. În același timp, reiese lipsa oricăror informații confidențiale sau nepublice, obținute de parlamentar din dosare penale sau din exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, iar pentru o declarație politică cu caracter abstract, ce tinde la criticarea unei categorii profesionale, chiar dacă cei criticați sunt magistrați, nu se poate reține comiterea vreunei infracțiuni.

Împotriva soluției de clasare nr. 6/76/P/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, petentul A. a formulat plângere, la procurorul ierarhic superior, susținând că ordonanța este netemeinică și nelegală.

Prin ordonanța nr. 81/II/2/2024 din 18 aprilie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, s-a respins plângerea formulată de petentul A., împotriva ordonanței nr. 6/76/P/2024 din data de 07 martie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, ca nefondată, iar în temeiul art. 275 alin. (2) și (5) din C. proc. pen., s-au stabilit cheltuieli judiciare în suma de 50 RON care vor fi suportate de petent.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că raportat la infracțiunea de divulgarea de informații - secrete de serviciu, pretins comisă de deputatul D., plângerea este inadmisibilă, întrucât, potrivit normelor procesual penale aplicabile, petentul A. nu este o persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin soluția adoptată și nu este îndrituit la un demers în procedura instituită de art. 339 și art. 340 din C. proc. pen.

Referitor la soluția de clasare a cauzei, în ceea ce privește infracțiunile de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. și C. din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în acord cu procurorul de caz, s-a constatat că în conținutul actului de sesizare nu sunt descrise în concret fapte care să poată fi cercetate ca posibile infracțiuni. Față de aceste considerente, s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva soluției de clasare emisă în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2024

Împotriva ordonanței din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, a formulat plângere, în temeiul art. 340 din C. proc. pen., petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 13 mai 2024, sub dosarul nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu completului de unic judecător C28 C. pen., stabilindu-se termen de soluționare a plângerii la data de 18 iunie 2024, când s-a dispus amânarea cauzei la data de 24 septembrie 2024, în vederea pregătirii apărări, termen la care s-a dispus amânarea cauzei la data de 05 noiembrie 2024, pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales.

În esență, petentul A. a solicitat admiterea plângerii, infirmarea soluției de clasare și trimiterea cauzei la procurorul de caz, restituirea dosarului x/2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, în vederea continuării cercetărilor față de numiții B. și C., în calitate de procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care au produs probe mincinoase și nu au respectat în ceea ce îl privește dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 în legătură cu denunțul formulat. Prin plângerea înregistrată la D.I.I.C.O.T. privind formarea unui grup infracțional din părțile vătămate cu concursul direct al organelor de urmărire penala în cauza ce formează obiectul dosarului x/2021, aflata pe rolul parchetului, actele de procedura au fost administrate în cadrul Politiei Sector 1 - fiind înaintate de către D.I.I.C.O.T. spre competenta soluționare la data de 24.04.2024 prin adresa nr. 337/VIU-1/2C24 .

Analizând plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din data de 7 martie 2024, emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, pe baza actelor și lucrărilor din dosar și în raport de dispozițiile legale incidente, Judecătorul de cameră preliminară, constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Conform alin. (2) "dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare."

Așadar, în conformitate cu art. 340 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate cu plângere soluțiile procurorului, respectiv soluția de clasare sau renunțare la urmărirea penală dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu.

În continuare, se observă că art. 341 din C. proc. pen., referitor la soluționarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară, reglementează la alin. (6) soluțiile pe care acesta le poate pronunța în cauză, astfel: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.

Judecătorul de cameră preliminară realizează un control asupra modului în care s-au adus la îndeplinire actele de urmărire penală, respectiv, un control al soluției adoptate. Rezultă, așadar, că, sesizat cu plângerea împotriva soluției de clasare dispuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară nu este învestit cu atribuții de urmărire penală, așa încât controlul judecătoresc privește exclusiv efectuarea actelor inerente urmăririi penale, cu respectarea dispozițiilor legii procesuale.

Judecătorul de cameră preliminară reamintește că pentru a se iniția cercetări față de o persoană pentru săvârșirea unei infracțiuni este necesar ca din datele existente să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la concluzia că în cauză s-a săvârșit o faptă penală, indiciile fiind cele care declanșează procesul penal.

În cauză, petentul A. a formulat plângere penală sub aspectul infracțiunilor de cercetare abuzivă prev. de art. 280 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen., instigare la infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 326 din C. pen., divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. și abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C. pen., pretins comise de procurorii B. și C. din cadrul DNA și sub aspectul infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 din C. pen. pretins comisă de D.. În ceea ce îi privește pe magistrații procurori B. și C. din cadrul DNA, s-a susținut că au comis infracțiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracțiunea de fals în declarații, divulgarea de informații secrete de serviciu și abuz în serviciu pentru că au comunicat petentului adresa din 07.12.2023, iar în ceea ce îl privește pe D. s-a susținut că a formulat o declarație publică cu privire la o interpelare, în atenția Ministrului Justiției K., interpelare intitulată "Practicile oneroase și nelegale ale unor magistrați".

Judecătorul de cameră preliminară constată că motivele de fapt invocate de către petent se circumscriu unor motive de netemeinicie și nu conținutului constitutiv al infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la infracțiunea de fals în declarații, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și abuz în serviciu, întrucât se referă la exercitarea funcției jurisdicționale: evaluarea probelor, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, principiul autorității de lucru judecat.

Totodată, în ceea ce privește activitatea de soluționare a dosarelor de către magistrații procurori și exercitarea atribuțiilor de serviciu, în lipsa unor elemente de natură a le pune la îndoială buna credință, care se prezumă până la proba contrară, nu poate constitui temei pentru antrenarea răspunderii penale. În lipsa unor informații independente și obiective, nemulțumirea petentului A. cu privire la actele de conduită imputate celor doi magistrați procurori nu poate conferi acestora, doar prin ea însăși, o conotație ilicită și, prin aceasta, semnificația penală invocată, or, în cauză, legalitatea activităților menționate a fost verificată și de procurorul ierarhic superior prin ordonanța nr. 81/II/2/2024, constatând că în conținutul actului de sesizare nu sunt descrise în concret fapte care să poată fi cercetate ca posibile infracțiuni.

În acest sens, raportat la faptele imputate, Judecătorul de cameră preliminară, notează că independența procurorului în deciziile sale presupune, printre altele, ca el să nu fie supus unor acțiuni de tragere la răspundere penală întemeiate exclusiv pe măsurile și soluțiile dispuse în cauzele instrumentate. De aceea, anchetarea magistratului pentru eventuale infracțiuni, trebuie să se realizeze numai în scopul investigării actelor de conduită cu aparente conotații ilicite, pe care magistratul le-a adoptat distinct și suplimentar soluțiilor dispuse în cauzele instrumentate.

În ceea ce privește critica formulată de petent referitor la intimatul D., Judecătorul de cameră preliminară constată că nu rezultă probe sau indicii cu privire existența elementelor materiale ale infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice constând în divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane sau a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea. Declarația deputatului este politică și are caracter abstract, nefiind indicate cazuri concrete, nume de magistrați, dosare penale sau alte date efective, precum nici informații confidențiale sau nepublice, obținute de parlamentar din dosare penale sau din exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

Concluzionând, se constată că din probele existente în dosar, nu se poate reține că intimații au acționat cu intenție în ceea ce privește cauzarea unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale petentului A. în contextul plângerii formulate. Așadar, în lipsa oricăror indicii care să contureze existența unui raport juridic de drept penal, simpla nemulțumire, subiectivă, a unei părți ori subiect procesual, nu poate constitui temeiul angajării răspunderii penale.

În consecință, nefiind reținută nicio încălcare a dispozițiilor legale și, în urma verificării actelor și lucrărilor dosarului, constatându-se că faptele penale cu privire la care s-a solicitat a fi cercetați intimații, nu există, ordonanța prin care s-a dispus clasarea este temeinică și legală, neexistând motive pentru desființarea acesteia, deoarece nu rezultă existența acelui minim de date în baza cărora să se poată dispune începerea urmăririi penale, nefiind indicii privind existența în materialitatea lor a infracțiunilor reclamate, astfel cum, în mod corect, s-a apreciat și în considerentele ordonanțelor.

Pentru aceste considerente, Judecătorul de cameră preliminară, în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din data de 07 martie 2024 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 19 noiembrie 2024.