ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.09.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
24.09.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de recurs în casație de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17/MF din 07 iunie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș - Complet specializat de minori penal, în cauza privind pe inculpații A., B., C., D. și E.:

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) și n) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, n) - dreptul de a comunica cu victima F. sau cu membrii de familie ai acesteia, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) și n) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, n) - dreptul de a comunica cu victima F. sau cu membrii de familie ai acesteia, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, de 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare, care a fost sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, (1/3 din 3 ani) respectiv un spor de 1 (un) an, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (șapte) ani închisoare, pedeapsă ce s-a dispus a se executa în condițiile art. 60 din C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (2), alin. (3) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) și n) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, n) - dreptul de a comunica cu numita F. sau cu membri de familie ai acesteia, pe o perioadă de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., raportat la art. 45 alin. (2) și alin. (3) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) și n) C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, n) - dreptul de a comunica cu numita F. sau cu membri de familie ai acesteia, ce se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală, durata reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu dispuse față de inculpatul A., respectiv perioada 06.01.2022-03.11.2022.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul A., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 399 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul A., prin încheierea din data de 26.10.2022 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 80/C/CJ din 03.11.2022 a Curții de Apel Pitești și modificate prin încheierea din data de 08.03.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă la data de 12.03.2023, prin necontestare.

S-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentințe, după rămânerea sa definitivă.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), j) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală, durata reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu dispuse față de inculpatul B., respectiv perioada 06.01.2022-03.11.2022.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 399 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul B., prin încheierea din data de 26.10.2022 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 80/C/CJ din 03.11.2022 a Curții de Apel Pitești și modificată prin încheierea din data de 08.03.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă la data de 12.03.2023, prin necontestare.

S-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentințe, după rămânerea sa definitivă.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, b) - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală, durata reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu dispuse față de inculpatul C., respectiv perioada 06.01.2022-03.11.2022.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul C., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 399 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul K., prin încheierea din data de 26.10.2022 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 80/C/CJ din 03.11.2022 a Curții de Apel Pitești și modificate prin încheierea din data de 08.03.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă la data de 12.03.2023, prin necontestare.

S-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentințe, după rămânerea sa definitivă.

S-a constatat că inculpatul D. a fost reținut, arestat preventiv și s-a aflat în arest la domiciliu în prezenta cauză, în perioada 06.01.2022-03.06.2022.

În temeiul art. 399 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. raportat la art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpatul D., prin încheierea din 31.05.2022, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul x/2022, modificată prin încheierea din 08.03.2023 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2022.

S-a constatat că inculpata E., a fost reținută, arestată preventiv și s-a aflat în arest la domiciliu în prezenta cauză, în perioada 06.01.2022-03.06.2022.

În temeiul art. 399 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. rap. la art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă față de inculpata E., prin încheierea din 31.05.2022, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul x/2022, modificată prin încheierea din 08.03.2023 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2022.

Prin decizia penală nr. 411/A din 14 mai 2024, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a dispus:

A admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Pitești împotriva sentinței penale nr. 17 din 07.06.2023 pronunțată de Tribunalul Argeș, a desființat, în parte, sentința apelată și, rejudecând, a dispune următoarele:

A înlăturat soluțiile de achitare dispuse față de inculpații A., B., D., E. și C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) din C. pen. (privind pe H.).

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) și 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an și 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă principală de 7 ani și 8 luni închisoare, în condițiile art. 60 C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) din C. pen. (privind pe numita F.).

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa închisorii de 4 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen. (privind pe numita H.).

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an și 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă principală rezultantă de 5 ani și 8 luni închisoare, în condițiile art. 60 din Codul penalși 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei. Conform art. 66 alin. (5) din C. pen., s-a stabilit interzicerea exercitării dreptului de a se apropia de numita H. potrivit art. 66 alin. (1) lit. n).

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa închisorii de 1 an și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 211 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa închisorii de 5 ani și 5 ani, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen. (privind pe partea vătămată I.).

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa închisorii de 4 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen. (privind pe J.).

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an și 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute, în final, o pedeapsă principală rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare, în condițiile art. 60 din C. pen. și 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei. Conform art. 66 alin. (5) din C. pen., a stabilit interzicerea exercitării dreptului de a se apropia de numitele I. și J. potrivit art. 66 alin. (1) lit. n).

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa închisorii de 1 an și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 48 alin. (1) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) c din C. pen. (privind pe F.).

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare, în condițiile art. 60 din C. pen. și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

Conform art. 66 alin. (5) din C. pen., a stabilit că interzicerea exercitării dreptului prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. n) constă în interzicerea exercitării dreptului de a se apropia de numita F..

A dedus din pedeapsă perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, din 06.01.2022 până la 03.06.2022, inclusiv.

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpata E. la pedeapsa închisorii de 1 an și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 48 alin. (1) raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., a condamnat pe inculpata E. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen. (privind pe partea vătămată F.).

În baza art. 65 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute, în final, o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare, în condițiile art. 60 din C. pen. și 3 ani și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) și n) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și j) din C. pen., pe durata executării pedepsei. Conform art. 66 alin. (5) din C. pen., a stabilit că interzicerea exercitării dreptului prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. n) constă în interzicerea exercitării dreptului de a se apropia de numita F.. A dedus din pedeapsă perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, din 06.01.2022 până la 03.06.2022, inclusiv.

A menținut în rest dispozițiile sentinței penale atacate.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A., B., C., împotriva aceleiași sentințe.

Împotriva deciziei penale nr. 411/A din 14 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au formulat recurs în casație inculpați B., A., E., D. și C..

Inculpații A., B., C., D. și E. au înțeles să indice cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.:

"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

În susținerea cererii de recurs în casație, inculpații au invocat că faptele pentru care au fost condamnați nu realizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 367 din C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea.

În acest sens, au menționat că instanța de apel și-a fundamentat condamnarea pe relațiile de rudenie ori vecinătate a inculpaților. Au arătat că această concluzie s-a bazat pe convorbirile telefonice interceptate, însă inculpații au considerat că nu s-a indicat care sunt aceste convorbiri telefonice.

De asemenea, s-a apreciat că din materialul probator nu rezultă data și modul de constituire a grupului și data la care se presupune că a fost comisă infracțiunea. S-a apreciat că nu a fost probată săvârșirea infracțiuni în urma colaborării inculpaților.

Totodată, s-a arătat că din actele de urmărire penală și din considerentele hotărârii atacate nu rezultă existența a cel puțin trei persoane care au constituit grupul și individualizarea explicită a acestora, manifestarea de voință a cel puțin trei inculpați trimiși în judecată sau cel puțin a unuia dintre cei doi inculpați care se presupune că au constituit grupul, în sensul că au luat decizia de a se asocia pentru a acționa structurat pentru o anumită perioadă de timp pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

S-a apreciat că din actele întregului dosar (declarații de martori, declarațiile inculpaților, a persoanelor vătămate, comunicările telefonice sau la distanță purtate de inculpați, alte probe administrate în cauză), nu se pot identifica probe care să susțină săvârșirea infracțiunii de constituire a grupului organizat. În acest sens, au făcut referire la declarații de martori și valoarea probatorie.

Deopotrivă, au arătat că nu a fost dovedit caracterul structurat al grupului și programul acestuia ori existența unei ierarhii a membrilor grupului organizat făcându-se de asemenea referiri la materialul probator.

De asemenea, au mai susținut că din probele administrate nu rezultă stabilitatea grupului organizat, în sensul existenței unor elemente de continuitate în timp și continuitate a grupului organizat.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, conform dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 434 din C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Nu pot fi atacate cu recurs în casație:

a) hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire;

b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;

c) hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor;

d) hotărârile pronunțate în materia reabilitării;

Art. 435. Termenul de declarare a recursului în casație. - Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Art. 437. Motivarea recursului în casație. - (1) Cererea de recurs în casație se formulează în scris și va cuprinde:

a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului sau, după caz, numele și prenumele procurorului care exercită recursul în casație, precum și organul judiciar din care acesta face parte;

b) indicarea hotărârii care se atacă;

c) indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora;

d) semnătura persoanei care exercită recursul în casație și/sau semnătura avocatului.

(2) La cerere se anexează toate înscrisurile invocate în motivarea acesteia.

Art. 438. Cazurile în care se poate face recurs în casație. - (1) Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:

(2) Cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

(3) În cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat.

Art. 440 din C. proc. pen. prevede că instanța dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casație dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen. care se referă la hotărârile ce sunt supuse recursului în casație, termenul de declarare, părțile ce pot formula calea de atac, motivarea recursului în casație, precum și cazurile în care se poate formula.

Potrivit art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) și (6), art. 437 și 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Din examinarea cererii de recurs în casație formulate de recurenții inculpați B., A., E., D. și C. se constată că aceasta este inadmisibilă.

Prealabil, se reține că prin cererea înregistrată la data de 26.06.2024, inculpații A., B., C., D. și E., prin apărător ales L. au formulat cerere de recurs în casație, în cuprinsul împuternicirii avocațiale fiind inserate numai numele inculpaților și instanța de judecată.

Prin încheierea nr. 578/RC din 09 octombrie 2024, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurenții K. și M. împotriva deciziei penale nr. 411/A din 14 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Ulterior, la data de 16.09.2025, ca urmare a sesizării biroului de executări din cadrul Curții de Apel Pitești, s-a constatat întrerupt cursul justiției cu privire la recursul în casație formulat de inculpații A., B., C., D. și E. și s-a dispus efectuarea de verificări cu privire la mențiunile lacunare din cuprinsul împuternicirii avocațiale, s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent și s-a acordat termen la data de 24.09.2025.

În acest sens, s-a luat legătura cu apărătorul ales al inculpaților, avocat L. pentru a verifica posibilitatea complinirii lipsurilor și a depune la dosar împuternicirea avocațială cu mențiunile indicate.

Prin înscrisul olograf trimis la dosarul cauzei, la data de 17 septembrie 2024, apărătorul ales a menționat că a reprezentat recurenții în baza contractului de asistență juridică nr. x din 24.05.2024 și a înțeles să formuleze recurs în casație.

În acest context, Înalta Curte reține că inculpații B., A., E., D. și C. au formulat cererea de recurs în casație prin intermediul unui apărător ales al cărei împuternicire nu cuprinde mențiunile necesare legalei învestirii a instanței de recurs.

Sub acest aspect, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., pot formula cerere de recurs în casație: b) inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal; (3) Până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, părțile și procurorul își pot retrage recursul în casație declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către conducerea locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de recurs. (4) Reprezentanții legali pot retrage recursul în casație cu respectarea, în ceea ce privește latura civilă, a condițiilor prevăzute de legea civilă. Inculpatul minor nu poate retrage recursul în casație declarat personal sau de reprezentantul său legal.

Conform art. 437 C. proc. pen.: "(1) Cererea de recurs în casație se formulează în scris și va cuprinde: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții ori, după caz, numele și prenumele procurorului care exercită recursul în casație, precum și organul judiciar din care acesta face parte; b) indicarea hotărârii care se atacă; c) indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora; d) semnătura persoanei care exercită recursul în casație și/sau semnătura avocatului.

Dispozițiile art. 442 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că: (1) instanța judecă recursul în casație numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de recurs în casație și numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces.

Deopotrivă, se constată că Statutul profesiei de avocat prevede dispoziții cu privire la contractul de asistență juridică și întinderea mandatului acordat de client apărătorului:

Art. 121: (1) Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință între avocat și client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la una dintre următoarele date:

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19:00, se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.

(4) Contractul de asistență juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menționat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menționată în cuprinsul contractului.

(5) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt timp posibil.

(6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.

Art. 122: (1) Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

g) semnăturile părților.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) și g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

Art. 126: (1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului împuternicirii avocațiale.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziție în numele și pe seama clientului.

Se constată că la dosar există o împuternicire avocațială, depusă de dl avocat L., în cuprinsul căreia nu sunt menționate elemente esențiale ca numărul și data emiterii, dosarul în care s-a acordat împuternicirea și limitele mandatului încredințat apărătorului pentru apărarea intereselor inculpaților A., B., C., D. și E. (asistare, reprezentare, depunere acte, etc).

Pentru declararea valabilă a căii de atac, mandatul acordat avocatului (împuternicirea avocațială) trebuie să îndeplinească toate condițiile de fond și formă. În lipsa unui mandat acordat, în condițiile legii, instanța nu se poate considera legal învestită.

Urmare a constatării întreruperii cursului justiției a fost contactat apărătorul ales pentru a verifica posibilitatea complinirii acestor lacune prin înaintarea unor înscrisuri relevante. La dosar a fost înaintat un document olograf ce contine precizări cu privire la aspectele constatate de instanță, din perspectiva condiției de formă, acestea nefiind suficiente pentru a constata legala învestire a instanței.

În subsidiar, trecând peste aceste aspecte, Înalta Curte constată că este inadmisibilă calea de atac declarată de inculpați în contextul în care se solicită, în esență, o reevaluare a probatoriului pentu modificarea soluției pronunțate, respectiv pentru înlăturarea soluției de condamnare. Analiza jurisprudenței create în contextul aplicării și interpretării normelor recursului în casație a condus la reținerea următoarelor reguli:

În cadrul procesual al recursului în casație, instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar orice chestiune de fapt, analizată de instanțele de fond și apel sau chiar chestiuni de drept, dar ce nu se circumscriu cazurilor expres reglementate, sunt considerate intrate în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii.

Recursul în casație nu permite reevaluarea unor elemente sau împrejurări de fapt intrate în autoritatea de lucru judecat, nici reevaluarea materialului probator pentru modificarea bazei factuale ori a caracterizării în drept. În privința evaluărilor în drept ce pot fi devoluate și acestea sunt limitate, prin voința legiuitorului, la ipotezele (cazurile) enumerate.

Recursul în casație este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, într-un sistem guvernat de dublu grad de jurisdicție, în care părțile pot solicita verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, însă doar în limitele expres și limitativ prevăzute în art. 438 din C. proc. pen.

Evoluția reglementării în sensul restrângerii devoluțiunii admisibile și analiza jurisprudenței aferente, demonstrează că interpretarea extensivă a cazurilor constituie o adăugare nepermisă sau o ignorare a voinței legiuitorului și aduce în sfera cenzurii instanței elemente extrinseci, generând caracterul de soluție nelegală deciziei pronunțate în recursul în casație.

Subsecvent legalei învestiri s-ar fi putut evalua, în acest cadru procesual, exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar orice chestiune de fapt sau chiar de drept, ce nu se circumscrie cazurilor expres reglementate, ar fi fost considerată intrată în puterea lucrului judecat, excedând recursului în casație.

Înalta Curte constată că, deși în motivele căii de atac se invocă lipsa întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. 367 din C. pen., se critică, în realitate, situația de fapt, intrată în puterea lucrului judecat și forța probantă a mijloacelor de probă, făcându-se ample referiri la probatoriul administrat. Or, în cadrul recursului în casație, nu poate fi supusă cenzurii aptitudinea sau suficiența probelor de a susține soluția de condamnare și nu se poate proceda la reevaluarea forței probante, limitele devoluției fiind imperative.

Față de aceste aspecte, se constată, pe de o parte, că instanța de recurs nu a fost învestită în mod legal datorită lipsei mențiunilor obligatorii din cuprinsul delegației de avocat depuse în susținerea calității de reprezentant, iar, în subsidiar, că motivele prezentate se circumscriu doar formal cazului de casare invocat, sens în care instanța urmează ca, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurenții inculpați B., A., E., D. și C. împotriva deciziei penale nr. 411/A din 14 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenții la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurenții inculpați B., A., E., D. și C. împotriva deciziei penale nr. 411/A din 14 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2023 Deliberând asupra cererilor de recurs în casație formulată în cauză, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 240 din 31.08.2021, pronunțată de Tribunalul Argeș, printre altele, cu privire
ÎCCJ 2025-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 10 iunie 2025 Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurenții A. și B., constată următoarele: Prin sentința penală nr. 5/D din 13.01.2023 pronunțată de Tribun
ÎCCJ 2022-11-09
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 09 noiembrie 2022 Asupra recursului în casație; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 135 din data de 30.03.2021, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2
ÎCCJ 2025-05-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 29 mai 2025 Deliberând asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 194 din 30 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosa
ÎCCJ 2025-09-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 30 septembrie 2025 Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 131 din 28 octombrie 2022 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul
Sursă