ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 556 din data de 07 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 712 din data de 13 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2017, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., printre alții, a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (art. 367 C. pen. actual) cu referire la art. 5 C. pen. actual, a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă promovată în cauză de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Craiova - pentru Statul Român.

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen., s-au menținut măsurile asiguratorii instituite prin ordonanțele nr. 174D/P/2011 din 13 iunie 2013 ale procurorului din cadrul DIICOT - ST Craiova cu privire la bunurile imobile proprietatea inculpaților B., C., D., A., S.C. E. S.R.L. Piatra Olt.

În esență, în fapt, s-a reținut că inculpatul A., în perioada 2009-2012, prin intermediul societăților comerciale pe care le administra în drept și/sau în fapt respectiv S.C. E. S.R.L. Piatra Olt, S.C. F. S.R.L. Piatra Olt, dar și în calitate de președinte al Organizației Utilizatorilor de Apa si G. a obținut rambursări/compensări ilegale de TVA cu un prejudiciu total adus bugetului de stat în suma de 8.123.096 RON prin înregistrarea în contabilitatea societăților menționate de documente fictive (facturi, contracte) ce simulau circulația economică a unor bunuri si/sau servicii.

Împotriva acestei sentințe, a exercitat, în termen legal, printre alții, calea de atac a apelului, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 556 din data de 07 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, printre altele, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova împotriva sentinței penale nr. 712 din data de 13 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2017, privitor, printre alții, la inculpatul A..

S-a desființat, în parte, sentința penală apelată, cu privire, printre alții, la inculpatul A., sub aspectul laturii penale și civile și, rejudecând:

S-a constatat că, prin încheierea din 19 noiembrie 2021, instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice astfel: - pentru inculpatul A. din infracțiunile prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen.

S-a constatat că legea mai favorabilă - pentru inculpații din prezenta cauză - este C. pen. anterior, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 8 alin. (1) și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, respectiv art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

S-a menținut sentința apelată în ceea ce privește achitarea, printre alții, a inculpatului A., în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cu privire la infracțiunea prev de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5), art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. rap la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., printre altele, s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru infracțiunea prev de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 5 din C. pen.

În baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 5 din C. pen., art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 65 din C. pen. anterior cu aplic. art. 5 din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) din C. pen. anterior și art. 64 lit. c) din C. pen. anterior (interzicerea dreptului de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unor societăți comerciale). În baza art. 71 din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. anterior, cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012.

În baza art. 86

1

alin. (1) din C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni ani închisoare aplicată inculpatului A., pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în raport de disp. art. 86

2

C. pen. anterior (respectiv durata pedepsei aplicată, la care se adăugă un interval de timp de 2 ani). În baza art. 86

3

alin. (1) din C. pen. anterior, inculpatul A. se va supune, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Olt; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86

4

din C. pen. anterior, art. 83 și 84 din C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul în care, în cursul termenului de încercare, săvârșește din nou o infracțiune, precum și dacă nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere menționate mai sus, cu consecința executării în întregime a pedepsei în regim de detenție.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

S-a constatat că inculpatul H. a fost arestat preventiv de la data de 20 decembrie 2012, la data de 13 mai 2013.

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurător, instituită prin ordonanța nr. 174D/P/13 iunie 2013 a DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, asupra bunurilor aparținând inculpatului A., respectiv: imobilele situate în Găneasa cu nr. carte funciară x; imobilele situate în Scornicești cu nr. carte funciară x; imobilul situat în Piatra Olt cu nr. de carte funciară x; imobilele situate în Slătioara cu nr. carte funciară x; imobilele situate în Slatina cu nr. carte funciară x, respectiv bunuri imobile aparținând S.C. E. S.R.L. Piatra Olt, situate în: Piatra Olt cu nr. carte funciară x; imobile situate în Valea Mare cu nr. carte funciară x; imobile situate în Slatina cu nr. carte funciară x; imobil situat în Găneasa cu numărul de carte funciară x.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a comunicat Oficiului Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești definitive, pentru a se efectua mențiunile corespunzătoare în Registrul Comerțului.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor false, respectiv facturile: în valoare de 575.192,6 RON; în valoare de 284.976,6 RON; în valoare de 240.956,8 RON emise de S.C. I. S.R.L. Galați către S.C. E. S.R.L., respectiv a facturilor: în valoare de 166.600 RON; în valoare de 229.075 RON; în valoare de 601.400 RON și în valoare de 110.463,4 RON emise de S.C. J. S.R.L. București.

În raport de dispozițiile art. 25 alin. (1) din C. proc. pen. art. 397 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, astfel:

A fost obligat inculpatul A., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. E., prin administrator judiciar expert în insolvență SPRL Filiala București, la plata sumei de 790.316,16 RON despăgubiri civile, cu accesoriile fiscale calculate conform dispozițiilor Codului de Procedură Fiscală.

Au fost obligați în solidar inculpații A. și K., inculpatul A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente S.C. E. - prin administrator judiciar expert în insolvență SPRL Filiala București, la plata sumei de 213.120 RON despăgubiri civile, cu accesoriile fiscale calculate conform dispozițiilor Codului de Procedură Fiscală.

În baza art. 274 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. E. - prin administrator judiciar expert în insolvență SPRL Filiala București, la plata sumei de 3.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și la instanța de fond. În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat la instanța de apel, rămân în sarcina statului.

Decizia penală nr. 556 din data de 07 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a fost comunicată, printre alții, inculpatului A. la data de 12.04.2022, fila x (Comuna Criva de Sus, Șos Argeșanu nr. 8, a semnat portar).

La data de 29.04.2022, inculpatul, indicând aceeași adresă, a formulat cerere de comunicare a hotărârii, la fila x, fiind adresa Curții de Apel Craiova în care se menționează că se înaintează copie de pe dovada de primire a comunicării deciziei. Ulterior, la datele de 03.05.2022, 04.05.2022, 10.05.2022,11.05.2022, 12.05.2022 inculpatul a formulat cerere de acces la dosarul electronic, precum și cereri privind copierea în integralitate a dosarului

Pentru inculpatul A. termenul s-a împlinit la data de 12.05.2022, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 556 din data de 07 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a declarat recurs în casație inculpatul A. la data de 12.05.2025.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la data de 20.05.2025, inculpaților și părților responsabile civilmente.

În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 23.09.2025.

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpatul a invocat cazul de recurs în casație prev de art. 438 pct. 8 din C. proc. pen., și în esență, a solicitat admiterea recursului în casație, casarea deciziei penale nr. 556/07.04.2022 a Curții de Apel Craiova, menținerea sentinței penale nr. 712 din 13.12.2018 a Tribunalului Dolj și încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În esență, a arătat că deși pe parcursul judecării dosarului nr. x/2019, a invocat în repetate rânduri incidența prescripție răspunderii penale, în mod nejustificat instanța de judecată a omis să se pronunțe cu privire la acest aspect, în acest sens, a indicat cu titlu exemplificativ notele scrise înaintate la data de 29.11.2021 în atenția completului investit cu soluționarea dosarul nr. x/2019.

În contextul în care la data soluționării procesului de către instanța de apel, C. proc. pen. nu recunoștea dreptul inculpaților de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal, nu a exercitat la acel moment un recurs în casație întemeiat pe împrejurarea că instanța de judecată, în mod greșit, nu a dispus încetarea procesului penal.

Prin Decizia nr. 50/2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., Curtea Constituțională a decis următoarele: Admite excepția de neconstituționalitate și constată că soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. care exclude inculpatul de la dreptul de u formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal este neconstituțională.

Drept urmare, a înțeles să formuleze prezentul recurs în casație, și a solicitat încetarea procesului penal sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale.

În ceea ce privește prescripția răspunderii penale, instanța urmează să aibă în vedere că mai favorabile sunt dispozițiile C. pen., forma în vigoare începând cu data de 25.06.2018 (data publicării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale) și data de 30.05.2022 data publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență nr. 71 din 30 mai 2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., întrucât aceasta nu prevedea cauze de întrerupere a cursului termenului prescripției răspunderii penale, făcând astfel aplicabil termenul general de prescripție prevăzut de lege raportat la limitele de pedeapsă.

În concluzie, a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale

Înalta Curte, verificând cerințele legale pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casație formulată, constată că acestea nu sunt îndeplinite în cauză, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte notează că potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată, prioritar, că cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., aceasta fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.".

În acest sens, Înalta Curte reține că din actele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost comunicată inculpatului A. la data de 12.04.2022, la domiciliul indicat, dosar curtea de apel.

Termenul de declarare a recursului în casație, prev. de art. 435 din C. proc. pen., s-a împlinit la data de 12.05.2022 pentru inculpatul A.. Or, prezenta cerere de recurs în casație a fost introdusă de inculpatul A. la data de 12.05.2025, cu depășirea cu mult a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanței de apel.

Un alt aspect care conduce la inadmisibilitatea căii de atac privește faptul că recurentul inculpat a mai formulat un recurs în casație împotriva aceleiași decizii penale, fiind respins prin decizia penală nr. 377/RC din 13.09.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, fiind incidente dispozițiile art. 438 alin. (3) C. proc. pen., potrivit cărora în cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat.

Prin Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal, însă acest aspect nu echivalează cu posibilitatea de a declara un nou recurs în casație invocând un alt caz de casație ori cu repunerea în termenul de recurs în casație.

Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025 a Curții Constituționale nu este de natură să schimbe această constatare, atâta timp cât în considerentele acesteia nu sunt prevăzute dispoziții în sensul solicitat de recurentul inculpat (nașterea unui nou drept de a formula recurs în casație), având în vedere că deciziile instanței de contencios constituțional produc efecte general obligatorii pentru viitor, începând cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, după cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența acesteia.

În acest sens, prin Decizia nr. 656 din 17 octombrie 2019 (paragraful 20), Curtea Constituțională, referitor la o excepție de neconstituționalitate a prevederilor art. 435 C. proc. pen., a statuat că "declararea, în mod condiționat, a recursului în casație, cale extraordinară de atac, prin respectarea unui termen de introducere a acestuia, are ca finalitate buna administrare a justiției, ocrotirea, pe de o parte, a garanțiilor procesuale ale părților, iar, pe de altă parte, a autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive, a securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive. Cu alte cuvinte, instituirea unui termen pentru formularea recursului în casație, este in abstracto o măsură rezonabilă pentru impunerea unei rigori și discipline procesuale, în vederea soluționării într-un termen rezonabil a procesului penal, și o garanție că această cale de atac nu va deveni o posibilitate a părților interesate de a înlătura, oricând, efectele pe care trebuie sale producă hotărârile judecătorești definitive...".

De asemenea, deosebit de importante sunt considerentele Deciziei nr. 220/2019, prin care Curtea Constituțională a statuat că "în ceea ce privește efectele prezentei decizii, Curtea constată că aceasta nu produce efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor, deoarece, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, se aplică de la data publicării sale atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele de recurs în casație aflate în curs de judecată, adică celor de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, și celor în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căii de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare, precum și în toate cauzele în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitae având același obiect până la data publicării în Monitorul oficial al României a prezentei decizii". (paragraful 53).

În egală măsură, sunt avute în vedere Decizia nr. 68/27.02.2017 (paragraful 124), prin care Curtea Constituțională a reținut că "potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Efectul ex nunc al actelor Curții constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională", și Decizia nr. 126/2016 (paragraful 27), prin care s-a statuat de instanța de contencios constituțională că "în ceea ce privește cauzele soluționate până la publicarea deciziei Curții Constituționale și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție având ca obiect o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță declarată neconstituțională, acestea reprezintă o facta praeterita, de vreme ce cauza a fost definitiv și irevocabil soluționată. Curtea reține că, din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidență a beneficiat de o prezumție de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul. Așa încât Curtea constată că incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tune actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive".

În consecință, cererea de recurs în casație formulată de recurent inculpat A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen., în cauză fiind, totodată, incidente și disp. art. 438 alin. (3) din C. proc. pen.. Constatarea anterioară face neutilă analiza celorlalte condiții de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A..

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 556 din data de 07 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 556 din data de 07 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2025.