ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 107/P de la 12 octombrie 2021 a Curții de Apel Constanța, secția pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2017, s-au hotărât următoarele:

S-au reținut în favoarea inculpatului A. circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din C. pen. din 1968, constând în conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, faptul că personal a suferit ample vătămări corporale ca urmare a accidentului produs, precum și situația sa dificilă raportată la starea de sănătate a propriului copil minor.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 1 an închisoare și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. din 1968 pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. (1) și. (2) din C. pen. 1968, cu aplicarea art. 76 alin. (1) lit. d) din C. pen. 1968 și art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 81 din C. pen. din 1968 și art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1968 s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale de 1 an închisoare și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului A., pe un termen de încercare de 3 ani (stabilit în temeiul art. 82 din C. pen. 1968).

În temeiul art. 83 din C. pen. 1968 s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei infracțiuni în termenul de încercare al suspendării condiționate.

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în procesul penal, în sumă de 8000 RON.

În temeiul art. 272 din C. proc. pen. s-a dispus plata din bugetul Ministerului Justiției a sumei de 150 RON, onorariul parțial pentru asigurarea asistenței judiciare din oficiu.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 52/A din 10 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017, s-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 107/P din 12 octombrie 2021 a Curții de Apel Constanța, secția pentru cauze penale cu minori și de familie, s-a desființat, în parte, sentința apelată și în rejudecare:

I. În unanimitate:

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului.

II. În majoritate:

S-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a și lit. b) din C. pen. din anul 1968.

III. În unanimitate:

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu contravin deciziei.

~Opinia separată a președintelui completului de judecată a fost în sensul menținerii pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. din anul 1968.

****

La data de 28 aprilie 2025 (data poștei), inculpatul A. a formulat recurs în casație împotriva deciziei penale nr. 52/A din 10 martie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017, invocând cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pt. 8 din C. proc. pen., în interpretarea dată prin Decizia Curții Constituționale nr. 50/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 11 aprilie 2025, conform căreia soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal este neconstituțională.

După efectuarea comunicărilor prev. de art. 439 din C. proc. pen., dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, la data de 7 iulie 2025, sub nr. x/2025, fiind repartizat aleatoriu completului C10 Filtru.

Prin referatul din aceeași dată, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea examinării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 18 septembrie 2025.

În conformitate cu dispozițiile art. 439 alin. (5) din C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit și depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casație.

*****

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A. în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Alineatul (4) al aceluiași text de lege stabilește că, în cazul în care instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 434 - 438, dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație.

Procedând, în acest cadru, prioritar, la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 434 și art. 435 din C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru constată că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată - decizia penală nr. 52/A din 10 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017- nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.

Cererea de recurs în casație nu îndeplinește, însă, condiția de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., aceasta fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile prevăzut de textul de lege precitat.

În acest sens, Înalta Curte constată că decizia penală anterior menționată, in extenso, a fost comunicată inculpatului A. la data de 15 martie 2022, la domiciliul legal și cel procesual ales indicat în apel, astfel că formularea de către acesta a prezentei căi extraordinare de atac, la data de 28 aprilie 2025 (data poștei), s-a realizat, în mod evident, în afara termenului legal de 30 de zile prev. de art. 435 din C. proc. pen., care a expirat la data de 15 aprilie 2022.

Or, conform art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

În consecință, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen., motiv pentru care aceasta este inadmisibilă, constatare face inutilă verificarea celorlalte condiții de admisibilitate prev. de art. 440 din C. proc. pen.

Susținerile recurentului inculpat, în sensul că termenul de 30 de zile prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. se calculează de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, respectiv 11 aprilie 2025, astfel că prezenta cale extraordinară de atac a fost introdusă în termen legal, nu au temei legal.

C. proc. pen. nu prevede repunerea în termenul de declarare a recursului în casație, acesta fiind un termen absolut, consecința nerespectării sale fiind decăderea din dreptul de a exercita calea de atac și nulitatea actului făcut peste termen.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 50/2025, Curtea Constituțională nu a evidențiat posibilitatea extinderii efectele deciziei sale și în privința proceselor definitiv judecate anterior pronunțării acesteia, fiind aplicabile, prin urmare, dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora efectele general obligatorii ale deciziei se produc pentru viitor, începând cu data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

De altfel, statuând asupra efectelor deciziilor în materia recursului în casație, Curtea Constituțională a stabilit, cu titlu de principiu, prin Decizia nr. 220/2019 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 29 mai 2019), "că aceasta nu produce efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor, deoarece, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, se aplică de la data publicării sale atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele de recurs în casație aflate în curs de judecată, adică celor de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, și celor în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căii de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare, precum și în toate cauzele în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate având același obiect până la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei decizii". (par. 53)

Or, situația recurentului inculpat A. nu se circumscrie vreuneia dintre ipotezele anterior enumerate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, judecătorul de filtru concluzionează că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 C. proc. pen.

Având în vedere cele anterior expuse, în baza art. 440 alin. (2) raportat la art. 435 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 52/A din data de 10 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017.

Urmare acestei soluții, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 52/A din data de 10 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2025.