ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 17 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de partea civilă A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 495 din 17.07.2024, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus:

În temeiul art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., condamnarea inculpatului B. , cetățean român, divorțat, stagiu militar neefectuat, studii superioare, administrator, fără antecedente penale, la pedeapsa de 150 zile-amendă la un echivalent de 20 RON/zi-amendă, în speță pedeapsa de 3.000 de RON amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

S-a atras atenția inculpatului B. că, potrivit art. 63 alin. (1) C. pen., neexecutarea, cu rea-credință, a pedepsei de 150 zile-amendă la un echivalent de 20 RON/zi-amendă, în speță pedeapsa de 3.000 de RON amendă penală, în tot sau în parte, atrage înlocuirea numărului-zilelor amendă-neexecutate cu un număr corespunzător de zile închisoare.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1357, 1381, art. 1385, art. 1391 C. civ., s-a admis în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. și obligă pe inculpatul B. să achite părții civile suma de 4.266 de RON, cu titlu de daune morale, respingând ca nefondată cererea acesteia de acordare a daunelor materiale.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B. să plătească statului suma de 1.800 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în prezenta cauză.

Împotriva sentinței penale nr. 495 din 17.07.2024, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în dosarul nr. x/2023, a declarat apel inculpatul B..

Prin decizia penală nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul declarat de apelantul inculpat B. împotriva sentinței penale nr. 495 din 17.07.2024, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în dosarul nr. x/2023.

S-a desființat în totalitate sentința penala apelată, s-a reținut cauza spre rejudecare și pe fond:

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. privind scuza provocării.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) teza a I-a C. proc. pen. și art. 17 alin. (2) C. proc. pen., în referire la art. 19 C. pen., s-a decis achitarea inculpatului B. , cetățean român, divorțat, stagiu militar neefectuat, studii superioare, administrator, fără antecedente penale, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., întrucât este incidentă o cauză justificativă - legitima apărare.

În baza art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă A..

Împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs în casație, partea civilă A., la data de 05 mai 2025. (f.5, dos. ICCJ).

Prin cererea de recurs în casație formulată, în esență, partea civilă a susținut că în raport cu probele administrate în cauză (declarații de martori, expertize, înscrisuri) decizia instanței de apel prin care s-a dispus achitarea inculpatului B. este neîntemeiată.

Totodată, un alt motiv de critică susținut de partea civilă vizează nelegalitatea hotărârii atacate din prisma incidenței deciziei nr. 50/2025 din 18.02.2025 pronunțate de Curtea Constituțională.

În susținerea motivelor de critică formulate, partea civilă precizează că baza factuală este reținută în mod greșit de instanța de apel având în vedere că din probatoriul administrat nu rezultă că acesta ar fi avut asupra sa un cuțit pe care să-l fi folosit împotriva inculpatului B., aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați precum și din conținutul certificatului medico-legal depus la dosar. De asemenea, s-a susținut că instanța de apel nu a dat eficiență unor circumstanțe personale ale parții civile din care ar fi rezultat că aceasta nu este o fire violentă, dispunându-se în mod greșit achitarea inculpatului motivat de existența unei cauze justificative, respectiv legitimă apărare

Concluzionând, partea civilă a solicitat admiterea recursului în casație formulat, anularea deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău și menținerea soluției de condamnare pronunțate de instanța de fond, respectiv Judecătoria Piatra Neamț.

*****************

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, conform dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilității în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 din C. proc. pen., instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

De asemenea, potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Examinând cererea de recurs în casație formulată de recurentul parte civilă A. sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată, prioritar, că aceasta nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel."

În acest sens, Înalta Curte constată că din actele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost comunicată la data de 20 decembrie 2024 către partea civilă A. la domiciliul acestuia .

Or, prezenta cerere de recurs în casație a fost introdusă de inculpat la data de 05.05.2025, cu depășirea, prin urmare, a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanței de apel.

Așadar, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți apreciază că cererea de recurs în casație formulată de recurent nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen

De asemenea, se reține faptul că, în cauză, nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât prin cererea formulată partea civilă nu a invocat niciun caz de casare prevăzut de 438 alin. (1) C. proc. pen. sau argumente care să se subsumeze vreunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În concret, Înalta Curte reține că motivele invocate în cererea de recurs în casație vizează reevaluarea probatoriului administrat, cu consecința modificării bazei factuale reținută cu titlu defintiv de instanțele de fond și de apel, în sensul dispunerii unei soluții de condamnare a inculpatului din prezenta cauză, solicitări care nu se subsumează cazului prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., precum și niciunui alt caz de casare din cele prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., fiind atributul exclusiv al instanțelor care analizează fondul cauzei.

Se observă, așadar, că niciuna din criticile formulate de recurentul partea civilă A. nu vizează elemente de nelegalitate ale deciziei penale atacate, aceasta contestând, în realitate, în mod esențial, situația de fapt reținută cu titlu definitiv în cauză, aducând în discuție necesitatea reanalizării, de către instanța de recurs în casație, a elementelor factuale ale infracțiunii de referință.

În acest context Înalta Curte precizează că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra legalității hotărârii anterior pronunțate.

Astfel, Înalta Curte reține că prin motivele de recurs în casație nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei prin reaprecierea și cenzurarea probelor, cu consecința stabilirii unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel, argumentele părții civile constituind veritabile critici în cadrul soluționării cauzei în fond și în căile de atac devolutive integral.

Prin urmare, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți apreciază că formularea unor critici care nu se subsumează vreunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casație, fapt ce atrage nerespectarea condiției prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de partea civilă A. împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău - sectia penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de partea civilă A. împotriva deciziei penale nr. 1176 din data de 18 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău - sectia penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul parte civilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2025.