ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 17 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156 din data de 07.04.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr. x/2021, s-au dispus următoarele:

În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. rap la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. , posesor CI seria x nr. x eliberată la data de 08.05.2019 de SPC Constanța, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc (data faptei 27.04.2021).

Pedeapsa principală se va executa în regim de detenție, conform art. 60 C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. s-a dispus interzicerea inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a libertății condiționate, pe o perioadă de 5 ani, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1), alin. (3) C. pen., rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., s-a dispus interzicerea inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate este executată sau considerată ca executată, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu de la data de 27.04.2021 la 26.11.2021

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) rap. la art. 399 alin. (1) C. proc. pen.. s-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul A., urmând să fie verificată cel mai târziu la data de 05.06.2023.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 112 alin. (1) lit. b) și f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

- Cantitatea de 81,48 grame cannabis - proba nr. 1; cantitatea de 92,15 grame Cannabis - proba nr. 2; cantitatea de 6,90 grame Cannabis - proba nr. 3; cantitatea de 2,24 grame Cannabis - proba nr. 4; cantitatea de 10 comprimate și 2,6 grame substanță pulverulentă care conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - proba nr. 5; cantitatea de 1,92 grame Matamfetamină - proba nr. 6; cantitatea de 2 comprimate și 0,79 grame substanță pulverulentă care conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - proba nr. 8a; cantitatea de 3 comprimate și 0,86 grame care conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - proba nr. 8b; cantitatea de 0,51 grame substanță pulverulentă care conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA) - proba nr. 8c; cantitatea de 6,26 grame cannabis - contraprobă la proba nr. 1 și cantitatea de 6,13 grame cannabis - contraprobă la proba nr. 2, rămase după efectuarea analizelor de laborator, ambalate și sigilate, ce au fost depuse la Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cu dovada seria/nr. x din data de 07.05.2021, întrucât deținerea acestora este interzisă;

- un telefon mobil, punguțe din plastic transparent autosigilante, un cântar electronic și un cântar de culoare neagră și gri CS-2000, depuse la Inspectoratului Județean de Poliție Constanța, cu dovada seria/nr. x din data de 14 iunie 2021, întrucât au fost folosite la săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) C. proc. pen.. rap la art. 255 C. proc. pen.. s-a restituit către inculpatul A. a cantității de 1,57 gr pulbere (proba nr. 7) ce nu conține substanțe supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și nici alte substanțe cu proprietăți psihoactive, depusă la Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cu dovada seria/nr. x din data de 08 mai 2021 și a cagulei depuse la Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, cu dovada seria/nr. x din data de 14 iunie 2021, inculpatul având obligația de a le păstra până la pronunțarea unei soluții definitive.

În temeiul art. 7 raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 modificată și pct. 29 din Anexa aferentă, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., în vederea introducerii profilului genetic al acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Împotriva sentinței penale nr. 156/07.04.2023 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosarul nr. x/2021, a declarat apel inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1006/P din data de 01 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 156/07.04.2023 a Tribunalului Constanța, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Împotriva deciziei penale nr. 1006/P din data de 01 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 17 iunie 2025. .

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul, în esență, a arătat că a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. fără ca instanța de fond cât și cea din apel să dea eficiență declarației acestuia precum și declarațiilor martorilor audiați în cauză.

Totodată inculpatul a mai susținut faptul că din materialul probator administrat în cauză, respectiv procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor, reiese faptul că acesta nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat.

*****************

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, conform dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilității în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 din C. proc. pen., instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

De asemenea, potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Examinând cererea de recurs în casație sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată, prioritar, că aceasta nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., fiind introdusă după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 435 din C. proc. pen.:

"Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel."

În acest sens, se reține că din actele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost comunicată inculpatului A. la data de 07.11.2024, la locul de deținere, respectiv Penitenciarul Poarta Albă;

Or, prezenta cerere de recurs în casație a fost introdusă de inculpat la data de 17 iunie 2025, cu depășirea, prin urmare, a termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanței de apel.

Așadar, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de recurent nu îndeplinește condiția de admisibilitate prev. de art. 435 din C. proc. pen.

În acest context, se precizează că potrivit dispozițiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

De asemenea, Înalta Curte apreciază faptul că, în cauză, nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât prin cererea formulată inculpatul nu a invocat niciun caz de casare prevăzut de 438 alin. (1) C. proc. pen. sau argumente care să se subsumeze vreunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În concret, se reține că motivele arătate de inculpat, prin care se face referire la aprecierea mijloacelor de probă administrate în cursul soluționării pe fond a prezentei cauze, nu se circumscriu niciunui caz de casare expres și limitativ reglementat de art. 438 C. proc. pen.. În acest sens se impune precizarea că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra legalității hotărârii anterior pronunțate.

Așadar, Înalta Curte constată că prin motivele de recurs în casație nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei prin reaprecierea și cenzurarea probelor, cu consecința stabilirii unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel, argumentele inculpatului constituind veritabile critici în cadrul soluționării cauzei în fond și în căile de atac devolutive integral.

Prin urmare, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți apreciază că formularea unor critici care nu se subsumează vreunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casație, fapt ce atrage nerespectarea condiției prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1006/P din data de 01 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1006/P din data de 01 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Constanța - sectia penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2025.