ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 07 octombrie 2025

Asupra conflictului negativ de competență, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cu art. 47 C. proc. pen. și art. 50 C. proc. pen., rap. la art. 15 lit. d) din Legea nr. 253/2013, cu referire la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 253/2013, a declinat competența, de soluționare a cererii, către Tribunalul Bacău, constatând, totodată, conflictul negativ de competență.

În acest sens, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

S-a reținut faptul că, prin încheierea din data de 09.09.2025, pronunțată de către instanța sesizată cu soluționarea apelului, respectiv, Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2024, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 242 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 215 alin. (7) și art. 202 C. proc. pen., s-a constatat întemeiată sesizarea IPJ. BACĂU - Serviciul Investigații Criminale-Biroul Supravegheri Judiciare, formulată la data de 13.08.2025, privind pe inculpatul A., iar în temeiul art. 362 C. proc. pen., raportat la art. 242 alin. (3) C. proc. pen. art. 215 alin. (7), art. 202 și art. 238 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a înlocuit măsura preventivă a controlului judiciar cu măsura arestării preventive, pe o durată de 30 de zile, începând cu data la care inculpatul va fi efectiv reținut de organele de poliție.

În temeiul art. 238 raportat la art. 230 C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului A., la data prezentei încheieri, pe o durată de 30 de zile, începând cu data la care inculpatul va fi efectiv reținut de organele de poliție.

Ca urmare, pe numele inculpatului, la data de 09.09.2025, a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 3, de către instanța de apel, respectiv, Curtea de Apel Bacău, iar la data de 15.09.2025 I.G.P.R.-I.P.J. Bacău -Serviciul Investigații Criminale, cu adresa din 10.09.2025, s-a comunicat instituirea măsurii urmăririi la nivel național a numitului A. și s-a solicitat emiterea mandatului european de arestare și a mandatului de arestare conform Titlului VII - art. 79 și anexei 5 din Acordul Comercial și de Cooperare încheiat între Marea Britanie și statele U.E.

Având în vedere dispozițiile art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Bacău, pe cale administrativă, a înaintat solicitarea către Tribunalul Bacău, în vederea emiterii mandatelor solicitate.

La data de 24.09.2025, Tribunalul Bacău a declinat competența de soluționare a cererii către Curtea de Apel Bacău, reținând că potrivit art. 89 alin. (3) lit. c) teza finală din Legea nr. 302/2004, instanța competentă să emită mandatul european de arestare ar fi instanța care a emis mandatul de arestare națională, respectiv Curtea de Apel Bacău.

Judecătorul delegat din cadrul Curții de Apel Bacău, analizând prevederile art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, a constatat că legiuitorul a stabilit, de o manieră lipsită de echivoc, autoritatea căreia îi revine competența și atribuția de a emite mandatul european de arestare, respectiv "judecătorul desemnat de președintele primei instanțe".

Mai mult, s-a apreciat că sintagma folosită de legiuitor nu comportă interpretări multiple, referindu-se în mod clar la judecătorul delegat de președintele instanței competente să judece cauza în fond, în speță Tribunalul Bacău, căruia de altfel, în temeiul art. 36 alin. (1) lit. a) rap. la art. 41 alin. (1) C. proc. pen., i-a revenit competența materială de a judeca pe fond cauza penală nr. 3181/110/2024, în cadrul căreia inculpatul A. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen.

Judecătorul delegat din cadrul Curții de Apel Bacău, analizând prevederile art. 89 alin. (3) lit. c) teza finală din Legea nr. 302/2004, invocate de către judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bacău drept temei juridic al declinării de competență, a constatat că acestea se referă exclusiv autoritățile care pot sesiza judecătorul delegat de președintele instanței competente să judece cauza în fond, în vederea emiterii mandatului european de arestare, printre care se numără și "organul la care se află spre executare mandatul de arestare preventivă sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate".

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Lăpuș pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze.

Instanța supremă observă că prezentul conflict negativ de competență este generat de competența de a emite mandatul european de arestare, atunci când instanța de apel, în cursul judecății, dispune arestarea preventivă a inculpatului.

În acest cadrul procesual, Înalta Curte reține că legiuitorul român a ales să desemneze ca autorități judiciare emitente toate instanțele judecătorești indiferent de gradul acestora.

Astfel, potrivit art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, competența emiterii mandatului european este atribuită în funcție de faza procesuală, astfel:

- în faza de urmărire penală, judecătorului de drepturi și libertăți desemnat de președintele instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond;

- în procedura de cameră preliminară, judecătorului de cameră preliminară;

- în faza de judecată, judecătorului desemnat de președintele primei instanțe;

- în faza de executare, judecătorului desemnat de președintele instanței de executare.

În situația în care mandatul european de arestare are la bază un mandat de arestare preventivă emis în faza de urmărire penală sau judecată, el va fi emis de instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond sau primei instanțe, indiferent dacă mandatul de arestare preventivă a fost emis de judecătorul de la prima instanță sau de cel de la instanța ierarhic superioară în calea de atac a contestației ori apelului.

Chiar dacă instanța de apel este cea care a dispus arestarea preventivă, hotărâre în baza căreia s-a solicitat emiterea mandatului european de arestare, în virtutea textului indicat mai sus, respectiv art. 89 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 302/2004, care nu face distincție între fazele judecății (fond sau apel), legiuitorul a stabilit o competență exclusivă, și anume, judecătorul desemnat de președintele primei instanțe, în speță Tribunalul Bacău, așa cum a înțeles, spre exemplu, să stabilească procedura dării în urmărire, potrivit art. 64 din Legea 302/2004, în sarcina instanței care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanței de executare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind sesizarea formulată de către I.G.P.R.-I.P.J. Bacău - Serviciul Investigații Criminale, în favoarea Tribunalului Bacău, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind sesizarea formulată de către I.G.P.R.-I.P.J. Bacău - Serviciul Investigații Criminale, în favoarea Tribunalului Bacău, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 octombrie 2025.