ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 384/2025

Ședința publică din data de 01 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 17.09.2025 la Curtea de Apel Ploiești, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Ploiești.

În argumentare, petentul a susținut că, în cauză, există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată prin raportare la împrejurările cauzei și calitățile părților.

Astfel, a precizat că pe parcursul instrumentării dosarului, în spațiul public au apărut o serie de dovezi care pun la îndoială capacitatea instanței de judecată de a asigura dreptul la un proces echitabil, imparțial și lipsit de influențe externe.

În concret, a arătat că, în data de 21 noiembrie 2024, publicația B. a difuzat un amplu reportaj intitulat sugestiv "Cum se pot frauda alegerile. Cazul Ciorani", incluzând fragmente extrase din dosarul aflat la acea dată pe rolul Judecătoriei Buzău, constând în înregistrări audio-video a căror divulgare în afara cadrului procesual reglementat de legea penală reprezintă un act de natură să perturbe cursul normal al procesului penal.

A susținut că difuzarea publică a acestor înregistrări audio-video, în paralel cu reacțiile emoționale și de presiune socială generate la nivel local, a condus la conturarea unui climat ostil si partizan, profund incompatibil cu exigențele principiilor imparțialității și obiectivității actului de justiție.

În opinia petentului, divulgarea înregistrărilor audio-video din dosar poate proveni numai din interior, având drept sursă persoane care au acces legal la acestea, fiind exclusă ipoteza ca acestea să provină de la inculpați, astfel încât să își compromită propriile interese. Faptul că astfel de date au ajuns în presă indică, în opinia petentului, o potențială încălcare a obligațiilor profesionale de către organele judiciare și generează o suspiciune colectivă privind imparțialitatea acestora.

S-a mai susținut că mediatizarea excesivă a dosarelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. au creat o presiune nejustificată asupra judecătorilor chemați să soluționeze apelul, în contextul în care filmările realizate din fața Judecătoriei Buzău și luările de poziție publice ale persoanelor care au fost implicate în cauză s-au centrat doar pe inducerea ideii de vinovăție a inculpaților, pe nevoia de a se dispune soluții de condamnare în cauză și într-un termen cât mai rapid, cu sacrificarea dreptului la un proces echitabil.

În continuare, s-a susținut că suspiciunea rezonabilă vizând lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești devine evidentă în condițiile în care la termenul de judecată din data de 17.09.2025, deși în cauză subzista forma de protest a magistraților care a generat amânarea din data de 04.09.2025, apărătorii apelanților-inculpați au fost încunoștințați despre faptul că dosarul urma să se judece, spre deosebire de toate celelalte dosare aflate pe lista de ședință, chiar dacă în cauză nu existau inculpați aflați sub puterea măsurilor preventive și chiar dacă respectiva cauză nu se încadra în excepțiile indicate prin hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești.

Totodată, în susținerea cererii, s-a făcut trimitere la influența vădit intimidantă pe care unul dintre martorii audiați în primă instanță, respectiv C., ar fi avut-o asupra președintelui completului de judecată.

***

Cererea a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19.09.2025, fiind înregistrată, pe rolul secției penale, sub nr. x/2025, cu prim termen de judecată la data de 01 octombrie 2025.

La data de 24 septembrie 2025, Curtea de Apel Ploiești a transmis informațiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat un punct de vedere asupra cererii de strămutare, susținând, în esență, că în cauză nu se pot identifica suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței și nici vreo ingerință sau imixtiune în justa și legala soluționare a cauzei.

S-a apreciat, așadar, că la Curtea de Apel Ploiești sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca dosarul a cărui strămutare se solicită să fie soluționat cu respectarea dispozițiilor incidente în materie și a principiilor privind dreptul la apărare și judecarea cauzei într-un termen rezonabil, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În speță, dosarul nr. x/2021, înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelul formulat, printre alții, de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 752 din 11 iulie 2025 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2021 prin care s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. civ..pen. și art. 47 C. pen. raportat la art. 391 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 77 lit. a) C. pen., condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de falsificare a documentelor și evidențelor electorale în formă continuată (20 de acte materiale).

Prioritar, Înalta Curte constată că interesul presei pentru cauza petentului nu poate conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul curții de apel. Existența unei mediatizări referitoare la un dosar pe rolul instanțelor judecătorești, fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul secției penale a unei instanțe nu poate susține strămutarea cauzei.

În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că mediatizarea cauzei este argumentată de petentul A. sub aspectul publicării, în publicația online B. a unui reportaj intitulat "Cum se pot frauda alegerile. Cazul Ciorani", susținându-se că în cuprinsul acestui reportaj se regăsesc fragmente extrase din dosarul aflat la acea vreme pe rolul Judecătoriei Buzău, constând în înregistrări audio-video de natură a contura un climat ostil și partizan, profund incompatibil cu exigențele principiilor imparțialității și obiectivității actului de justiție.

Înalta Curte apreciază că publicarea în mediul online, în stadiile procesuale anterioare ale dosarului ce face obiectul cererii de strămutare, a unui material jurnalistic conținând înregistrări extrase din dosar nu este, prin ea însăși, de natură să justifice strămutarea judecării cauzei.

Difuzarea publică a înregistrărilor audio-video, în paralel cu relevarea unor reacții emoționale și sociale generate de acestea, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speță și pentru persoana petentului, însă nu pun în evidență pretinsa mediatizare intensă a cauzei, respectiv, o acțiune mediatică concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea dosarului aflat în prezent în calea ordinară de atac a apelului.

În lipsa unor împrejurări obiective din care să rezulte că publicarea respectivă a creat o presiune reală asupra instanței ori că ar fi afectat în mod efectiv imaginea de imparțialitate a acesteia, simpla mediatizare a unor aspecte din cauză nu poate constitui temei pentru admiterea cererii de strămutare.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2021 a cărui strămutare se solicită a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 11 august 2025 (astfel cum rezultă din informarea transmisă de către această instanță), astfel încât, la momentul difuzării reportajului, respectiv 21 noiembrie 2024, dosarul nici măcar nu era înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, ci se judeca în primă instanță de Judecătoria Buzău. Acest aspect este relevant, întrucât se invocă o potențială încălcare a obligațiilor profesionale de către organele judiciare ce ar genera, în opinia petentului, o suspiciune colectivă privind imparțialitatea instanței desemnate cu soluționarea apelului.

Înalta Curte constată că modalitatea în care petentul este perceput de opinia publică prin raportare la reacțiile generate de publicația online la care acesta a făcut referire, este strâns asociată cu libertatea de exprimare și este o componentă a acesteia care nu poate conduce la concluzia că va influența actul de justiție.

În continuare, referitor la argumentele vizând influența vădit intimidantă pe care unul dintre martorii audiați în primă instanță, respectiv C. ar fi avut-o asupra președintelui completului de judecată, Înalta Curte constată că această împrejurare nu este de natură să genereze o suspiciune legitimă de imparțialitate asupra instanței învestite cu soluționarea cauzei în apel, neexistând date din care să rezulte că audierea unui martor în primă instanță ar fi de natură să aibă un asemenea efect.

Simpla invocare a calității unui participant la procesul penal (în speță, martor) și, corelativ, a suspiciunii că pretinsa influență a acestuia asupra organelor judiciare, ar fi de natură să altereze justețea procedurilor, fără indicarea unor circumstanțe concrete ale cauzei, care să contureze o astfel de bănuială, nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Deopotrivă, faptul că instanța de apel a manifestat celeritate în soluționarea cauzei, nu constituie un motiv care să justifice strămutarea, atât timp cât nu se probează existența unor conduite procesuale care să afecteze dreptul la apărare sau să creeze o aparență legitimă de lipsă de imparțialitate. Modalitatea de fixare a termenelor de judecată ține de prerogativele instanței de administrare a cauzei și nu poate constitui, în sine, un temei pentru strămutare.

În absența unor elemente concrete care să dovedească faptul că modul de stabilire a termenelor sau continuarea judecății ar fi afectat efectiv exercitarea dreptului la apărare sau ar fi creat o presiune asupra uneia dintre părți, simpla reluare a activității de judecată, chiar și în situația în care subzista motivul de amânare de la un termen anterior (protestul magistraților) nu poate constitui indiciu de lipsă de imparțialitate.

Nemulțumirile petentului vis-a-vis de modul de desfășurare a judecății nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza în prezent.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte apreciază că nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Ploiești nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului din prezenta cauză, simpla susținere că judecătorii din cadrul Curții de Apel Ploiești nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Ca atare, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 octombrie 2025.