ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 300/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 300/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 24 iunie 2025
Deliberând asupra cererii formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Cluj, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 02 iunie 2025, sub dosar nr. x/2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Cluj, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.
În argumentare, petenta A., în esență, a arătat că este o victimă a abuzurilor judiciare în formă continuată, făcând referire la fabricarea de dosare penale pe fapte inexistente timp de 25 de ani la solicitarea și altor societății comerciale, anihilarea dreptului la apărare, aproximativ 100 de acțiuni penale în care erau părți vătămate, clasate și transformați peste noapte în infractorii, omisiunea tuturor instanțelor de a constata că familia A. este proprietar asupra CF x Desesti, astfel că, societățile comerciale au formulat denunțuri false cu care duc în eroare instanțele de judecată. De asemenea, a susținut că există un pericol real pentru viața și libertatea acesteia, existența unui risc iminent de abuzuri grave asupra integrității fizice și psihice, posibilitatea unei internări forțate sau a altor acte de persecuție continuate timp de 25 de ani. A făcut referire la refuzul sistematic al autorităților de a proteja demnitatea, viața, libertatea și aceleași proprietăți. A mai făcut referire la cele patru contestații în anulare și două revizuiri respinse fără cercetarea fondului, sfidarea normelor CEDO și Constituționale, aplicarea de interpretări în favoarea menținerii abuzurilor, precum și la refuzul instanțelor de fond de a accepta dovada faptului ca nu există faptele, demascarea unor rețele de trafic de terenuri, droguri și arme, investiții de peste 100.000 euro pentru expunerea unor activități ilegale, supunerea unor presiuni extreme, amenințări și tentative de anihilare, pericol continuu asupra vieții sub zeci de atentate eșuate a familiei A..
În concluzie, a solicitat admiterea cererii de strămutare și intervenția promptă a Înaltei Curți pentru a preveni agravarea unui abuz judiciar continuat și formele de tortură, presiunile asupra familiei sunt interzise în democrație, și în consecință, strămutarea dosarelor penale și civile de pe raza Curții de Apel Cluj la o altă curte de apel din vecinătate.
Prin informațiile transmise la dosarul cauzei, în raport cu motivele invocate în cuprinsul cererii de strămutare, s-a apreciat că cererea de strămutare nu poate fi admisă, întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericolul de tulburare a ordinii publice.
Totodată, dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2024 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilesc că judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali. De asemenea, dispozițiile art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor statuează că judecătorii trebuie să fie imparțiali în îndeplinirea atribuțiilor profesionale, fiind obligați să decidă în mod obiectiv, liber de influențe, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că judecătorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea lor. Pentru stabilirea independenței autorității jurisdicționale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat în calcul mai multe aspecte: lipsa oricărei ingerințe sau aparențe de ingerință din partea altor puteri ale statului sau a părților, precum și existența unor garanții reale împotriva riscului unei presiuni exterioare.
Din verificările efectuate, s-a apreciat că nu rezultă vreo încălcare a normelor mai sus evocate în activitatea desfășurată de către judecătorii la care a fost repartizat dosarul a cărei strămutare se solicită, aceștia desfășurându-și activitatea în mod obiectiv, cu respectarea strictă a cerințelor principiului imparțialității, neexistând niciun argument valid pentru a dispune strămutarea cauzei.
Analizând cererea formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.
Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că solicitarea formulată de petenta A. vizează existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj este afectată de împrejurările cauzei, petenta dorind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
Înalta Curte constată că afirmațiile petentei A. referitoare la lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor, nu sunt susținute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității judecătorilor din cadrul Curții de Apel Cluj.
Imparțialitatea judecătorilor nu poate fi pusă la îndoială decât în măsura în care este învederată o anumită suspiciune de natură să creeze o îndoială pentru orice observator obiectiv. Prin urmare, vizează o lezare a obiectivității sau imparțialității judecătorilor unei instanțe care prezintă o existență de natură concretă la momentul formulării cererii de strămutare, iar nu o eventualitate.
Suspiciunea exprimată de către petenta A. cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Cluj are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei. Nemulțumirile petentei A. astfel cum au fost exprimate în cererea formulată, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza în prezent.
Ca atare, în lipsa unor elemente concrete, împrejurările invocate de petenta A., respectiv fabricarea de dosare penale,abuzuri asupra integrității fizice și psihice și asupra dreptului de proprietate, nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj și în aceste condiții, nu se poate reține că la nivelul acestei instanțe nu ar exista condiții pentru respectarea garanțiilor inerente unui proces echitabil.
Înalta Curte reamintește că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)
Cu alte cuvinte, pentru a determina existența, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de nepărtinire a unei instanțe, punctul de vedere al celui care se îndoiește de imparțialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a ști dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
Astfel, argumentele invocate de către petenta A. antamează, în realitate, chestiuni ce privesc, înseși legalitatea măsurilor procesuale, abuzuri asupra integrității fizice și psihice, precum și soluțiile dispuse în cauzele sale făcând referire la cele patru contestații în anulare și cele două cereri de revizuire. Or, nemulțumirile petentei au semnificația unor veritabile critici aduse legalității soluțiilor dispuse în plan procesual sau substanțial, iar astfel de critici pot constitui temeiuri pentru promovarea căilor de atac și nicidecum nu pot fi examinate în procedura de soluționare a cererii de strămutare. În acest din urmă demers procesual, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparțialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze - explicit sau implicit - legalitatea măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului.
Pe de altă parte, argumentele prezentate de petenta A. în cererea formulată au un caracter general, încadrându-se doar la nivel formal în temeiurile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., motiv pentru care, se apreciază că nu conțin elemente de natură a indica o posibilă afectare a imparțialității judecătorilor instanței.
Concluzionând, în raport cu prevederile art. 71 din C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Cluj.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Cluj.
Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2025.