ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de contestatorul-petent A. împotriva încheierii nr. 352 din data de 07 mai 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 8 din data de 09.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de către petentul A. împotriva ordonanței nr. 40/P/2023 din data de 13.04.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, menținută prin ordonanța nr. 106/II/2/2023 din data de 17.08.2023 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ca nefondată.

Împotriva încheierii nr. 8 din data de 09.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a declarat contestație A..

Prin încheierea penală nr. 352 din 07 mai 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul-petent A. împotriva încheierii nr. 8 din data de 09.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

A fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Încheierea a fost comunicată contestatorului-petent la datele de 01.07.2024 prin afișare și 28.06.2024, prin afișare .

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în casație contestatorul-petent A. la data de 13.05.2024 (dată plic, dosar ICCJ), întemeiându-se pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., apreciind că în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, cu argumentarea că toate demersurile sale au fost clasate, respinse și nu au fost efectuate cercetări împotriva persoanei care a comis faptele de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals intelectual prin pronunțarea deciziei nr. 449 din 03.11.2022 în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Botoșani.

A invocat dispozițiile art. 81 din C. proc. pen., art. 410, art. 409 și art. 551 din C. proc. pen., formulând critici asupra soluției de respingere, ca inadmisibilă, a căii de atac intitulate apel.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Până la expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., nu au fost depuse concluzii scrise.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 19 februarie 2025, iar până la înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită.

La data de 24 martie 2025 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.

Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulate de contestatorul-petent A., conform dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte, și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.

Potrivit art. 440 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen.:

(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

(4) În cazul în care instanța constată că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 434-438, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație.

Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Înalta Curte constată că recursul în casație nu a fost promovat împotriva unei hotărâri care este susceptibilă de a fi atacată cu această cale extraordinară de atac conform art. 434 din C. proc. pen.

Se observă că prin încheierea penală nr. 352 din 07 mai 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul-petent A. împotriva încheierii nr. 8 din data de 09.02.2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de acesta împotriva ordonanței nr. 40/P/2023 din data de 13.04.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, menținută prin ordonanța nr. 106/II/2/2023 din data de 17.08.2023 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Așadar, recurentul A. a formulat recurs în casație împotriva încheierii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva încheierii, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petent în procedura prevăzută de art. 340 din C. proc. pen., nesocotind în acest sens dispozițiile imperative impuse de art. 434 alin. (1) din C. proc. pen., întrucât prin încheierea atacată nu a fost soluționat fondul cauzei prin pronunțarea unei soluții de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei ori încetare a procesului penal.

Față de aceste considerente, Înalta Curte nu va mai proceda la analiza celorlalte condiții de formă prevăzute de lege, motiv pentru care, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434-438 din C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 352 din data de 07 mai 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 352 din data de 07 mai 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2025.