ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1027/A din data de 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2484 din data de 13 august 2024 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. x/2023, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (1) și (6) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile formulate de persoana vătămată B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la lovire sau alte violențe prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 193 alin. (2) din C. pen. (faptă din data de 01.12.2021).

În temeiul art. 396 alin. (1) și (6) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile formulate de persoana vătămată B., față de inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen. (faptă din data de 01.12.2021).

În baza art. 396 alin. (1), (4) cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., raportat la art. 83 din C. pen., art. 335 alin. (1) din C. pen., condamnarea la pedeapsa de 10 luni închisoare a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din data de 01.12.2021).

A constatat că infracțiunea dedusă judecății este săvârșită în termenul de supraveghere de 2 ani al amânării pedepsei de 4 luni închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului A. prin sentința penală nr. 474/10.03.2021 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin neapelare, la data de 30.03.2021.

În temeiul art. 88 alin. (3) din C. pen., s-a revocat amânarea aplicării pedepsei de 4 luni închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului A. prin sentința penală nr. 474/10.03.2021 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin neapelare la data de 30.03.2021 și a dispus aplicarea și executarea acestei pedepse.

În baza art. 88 alin. (3) teza finală din C. pen., în ref. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., art. 38 din C. pen., s-a contopit pedeapsa de 10 închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății cu pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 474/10.03.2021 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin neapelare, la data de 30.03.2021 și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 lună și 10 de zile închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 11 luni și 10 de zile închisoare, în regim de detenție.

În temeiul art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa de 11 luni și 20 de zile închisoare durata reținerii din 01.12.2021, ora 20:20, până la data de 02.12.2021, ora 17:20.

În temeiul art. 397 alin. (1) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă aferentă infracțiunii prev.de art. 193 alin. (2) din C. pen.

În temeiul art. 330 din C. proc. pen. și art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a confiscat toporul cu coada de lemn (80cm) și lama (10x18 cm), folosit de către inculpatul C. (corp delict 62/2022).

În temeiul art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., a fost obligată persoana vătămată B., la plata sumei de 750 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare față de stat (500 RON pentru inculpatul C. și 250 RON pentru inculpatul A.).

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, aferente infracțiunii prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1027/A din 05 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 2484 din 13 august 2024 pronunțate de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 422 și art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A., să plătească statului suma de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Împotriva deciziei penale nr. 1027/A din 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a formulat cerere de recurs în casație inculpatul A..

După efectuarea comunicărilor prevăzute de art. 439 din C. proc. pen., dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, la data de 10 februarie 2025, sub nr. x/2023.

Prin referatul, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.

Raportul întocmit de către magistratul asistent a fost depus la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1027/A din data de 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2023, din perspectiva dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte, judecătorul de filtru, constată că recurentul A. a formulat recurs în casație la data de 23.12.2024 împotriva deciziei penale nr. 1027/A din 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în termenul legal de 30 de zile, calculat de la comunicarea deciziei atacate din data de 12 decembrie 2024, conform art. 435 din C. proc. pen.

Decizia penală nr. 1027/A din 05 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, conform art. 434 din C. proc. pen., fiind pronunțată de curtea de apel ca instanță de apel.

Cu privire la condițiile prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen. sunt menționate: numele și prenumele recurentului, hotărârea care se atacă și semnătura apărătorului ales cu delegație la dosar, potrivit art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen.

În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în cuprinsul cererii de recurs în casație au fost indicate cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7, 9 și 12 din C. proc. pen.

În susținerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul inculpat a precizat că instanța care a soluționat cauza, a reținut o stare de fapt în contradicție cu realitatea, apreciind că nu sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea.

Recurentul inculpat A., prin apărător ales a considerat că a avut o atitudine cooperantă, a recunoscut fapta, s-a prezentat de fiecare dată în fața organelor de cercetare și în fața instanței, a regretat fapta săvârșită, considerând că poate fi dispusă soluția renunțării la aplicarea pedepsei sau o pedeapsă redusă.

În temeiul art. 80 din C. pen., raportat la art. 396 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., a solicitat să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", prevăzută de dispozițiile art. 335 alin. (1) din C. pen. și aplicarea unui avertisment în ce privește conduita viitoare, precum și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni.

În susținerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respectiv că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, s-a invocat incidența cauzei legale de reducere a pedepsei pręvăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Din examinarea cererii de recurs în casație, Înalta Curte constată că, deși recurentul a indicat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 din C. proc. pen., motivele arătate nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel cum se impune în situația exercitării acestei căi extraordinare de atac, ci privesc aspecte de temeinicie.

Se observă că, în cauză, nu sunt îndeplinește condițiile prevăzute de art. 437 și art. 438 din C. proc. pen., criticile formulate de recurentul inculpat nu pot fi circumscrise cazurilor de casare invocate.

În acest context, se impune a se sublinia că invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilității recursului în casație, argumentele prezentate trebuind să aibă aptitudinea, cel puțin la nivel teoretic, de a pune în discuție verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, situație care nu se regăsește în speță.

Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu se poate realiza o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii, făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea de fapt reținută de instanța de apel, cu atât mai mult cu cât inculpatul a beneficiat de prevederile procedurii simplificate, iar aspectele privind neîntrunirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de dispozițiile art. 335 alin. (1) din C. pen. au fost invocate în mod formal.

Recursul în casație se exercită numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalității hotărârii anterior pronunțate. Se mai impune precizarea că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalității hotărârii anterior pronunțate.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., în sensul că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, aspectele invocate de recurentul inculpat A. prin apărător ales prin care a solicitat reindividualizarea pedepsei, prin reducerea pedepsei sau a modalității de reindividualizare, prin aplicarea renunțării la pedeapsă sau prin solicitarea de aplicare pentru prima dată, în recurs în casație, a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, cauză legală de reducere a pedepsei, nu pot fi puse în discuție în etapa procesuală reglementată de dispozițiile art. 440 din C. proc. pen., aceste chestiuni țin de soluționarea pe fond a cauzei.

Totodată, se constată că cel de-al treilea caz invocat în scris, prin motivele de recurs în casație, dar care nu a fost motivat, art. 438 pct. 9 din C. proc. pen., a fost abrogat prin art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013.

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat nu îndeplinește toate condițiile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile legale, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1027/A din data de 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1027/A din data de 05 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2025.