ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 996/2025

Ședința publică din data de 4 iunie 2025

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la 29 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L, reprezentată prin administrator B., a chemat în judecată MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea pe care se va pronunța, să fie obligat acesta la plata sumei de 2.185.022,91 RON, reprezentând penalități de întârziere ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate prin contractul de proiectare și execuție lucrări nr. x din 8 decembrie 2017, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR a formulat cerere de chemare în garanție a MINISTERULUI LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI, în calitate de autoritate a administrației publice centrale responsabilă cu implementarea Programului Termoficare.

Prin încheierea din 3 martie 2021, Tribunalul Botoșani a admis în principiu cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul MUNICIPIUL IAȘI, dispunând introducerea în cauză a MINISTERULUI DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI, în calitate de chemat în garanție.

Prin încheierea din 10 mai 2021, Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 74 C. proc. civ., a dispus disjungerea cererii de chemare în garanție, formulată de pârâtul MUNICIPIUL IAȘI în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI. A dispus formarea unui nou dosar având ca obiect acțiune în răspundere civilă contractuală, ca părți urmând a figura MUNICIPIUL IAȘI, în calitate de reclamant și MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI, în calitate de pârât.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, sub nr. x/2021.

Prin încheierea de ședință din 9 iunie 2021, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Tribunalului Botoșani .

La 13 octombrie 2022, reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, față de care Tribunalul Botoșani a fixat termen de judecată la 19 ianuarie 2023.

La termenul de la 27 septembrie 2023, reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR a depus precizări, prin care a arătat că solicită stabilirea cadrul procesual și modificarea citativului invocând dispozițiile art. 1 și art. 3 din O.U.G. nr. 170/2022, respectiv că înțelege să se judece cu MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE, în calitate de pârât .

Pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care nu are calitate procesuală pasivă, precum și respingerea cererii de chemare în garanție.

Prin sentința civilă nr. 148 din 14 decembrie 2023, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă a respins acțiunea în daune contractuale - cerere de chemare în garanție, formulată de reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE BUCUREȘTI.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR a declarat apel, iar pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE a declarat apel incident.

Prin decizia nr. 343 din 21 noiembrie 2024, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins apelul principal declarat de reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR, ca nefondat. A admis apelul incident declarat de pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE împotriva sentinței civile nr. 148 din 14 decembrie 2023 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, pe care a anulat-o și în rejudecare a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE. A respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a decide în acest fel, curtea de apel a reținut, în esență, că prin sentința civilă nr. 148 din 14 decembrie 2023, tribunalul nu s-a pronunțat și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive. Ca urmare, potrivit art. 22 alin. (6) C. proc. civ., instanța de control a anulat sentința civilă apelată și a procedat la rejudecarea cauzei. A reținut că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 170/2022 privind aprobarea unor măsuri pentru consolidarea capacității administrative a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de gestionare a programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a preluat de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) doar Direcția generală programe europene capacitate administrativă și Direcția generală Programul operațional regional, precum și a activității, structurii și personalului acestora. A mai reținut că Programul Termoficare este în continuare implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale conform O.U.G. nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Referitor la contractele de finanțare, curtea de apel a observat că acestea sunt încheiate între Muncipiul Iasi și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin urmare, instanța de apel, în temeiul art. 36 C. proc. civ., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea de chemare în judecată întrucât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are calitatea de finanțator în cadrul contractelor antereferite și nu are calitatea de continuator al Ministerului Dezvoltării Regionale cu privire la Programul Termoficare. De asemenea, față de soluția de admitere a excepției și văzând dispozițiile art. 248 C. proc. civ., curtea de apel a respins apelul principal.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac arată că în apel au fost încălcate prevederile art. 22 și art. 478 alin. (1) C. proc. civ. în sensul că a fost schimbat cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. Menționează că a formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar prin precizările depuse la 23 septembrie 2023, a solicitat introducerea în cauză și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Susține că instanța de apel a încălcat principiul disponibilității și a pronunțat o soluție care contrazice măsura de admitere a cererii de chemare în garanție.

Recurentul-reclamant a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Intimatul-pârât MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE BUCUREȘTI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant nu a depus răspuns la întâmpinare

Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta MUNICIPIUL IAȘI, PRIN PRIMAR, invocă o pretinsă încălcare a principiului disponibilității părților de către instanța de apel, încălcare ce are ca efect casarea hotărârii pronunțate, susținând, în esență, o schimbare a cadrului procesual stabilit de către recurenta-reclamantă, contrar voinței acesteia.

Aspectele învederate în cuprinsul criticilor formulate de către autoarea căii de atac nu se verifică, având în vedere că însăși recurenta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a MINISTERULUI INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE (M.I.P.E.), chiar în fața instanței de fond, Tribunalul Botoșani.

Astfel, la termenul de judecată din 27 septembrie 2023, recurenta-reclamantă a solicitat, prin precizările depuse la dosar, stabilirea cadrului procesual și modificarea citativului, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE .

În virtutea acestei precizări, prima instanță a soluționat cauza în contradictoriu cu pârâtul indicat.

Deși a formulat apel principal, recurenta nu a prezentat nicio critică cu privire la modificarea cadrului procesual, invocând exclusiv aspecte care vizau fondul cauzei.

În fața instanței de apel, prin apelul incident, a formulat critici sub aspectul calității sale procesuale pasive, pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE, instanța apreciind ca fiind întemeiată critica formulată, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive.

În concluzie, nu poate fi reținut motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 496 C. proc. civ., recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR împotriva deciziei nr. 343 din 21 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 iunie 2025.