ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 828/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 828/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 15 mai 2025
Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 1 noiembrie 2019 pe rolul Tribunalului Sălaj, secția civilă, sub numărul x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, solicitând instanței anularea deciziei nr. 146946 din 06.09.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale emise de pârâtă, precum și anularea titlului executoriu nr. x din 21.11.2019.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 82 din 10 februarie 2020, pronunțată de Tribunalului Sălaj, secția civilă, în dosarul nr. x/2019, s-au respins ca nefondate cererile de chemare în judecată și contestație la executare.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 861/A/2020 din 18 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat contestație în anulare.
Prin decizia civilă nr. 1964 din 10 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă contestația în anulare.
Prin recursul declarat la 4 ianuarie 2024 reclamanta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1964 din 10 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
În esență, recurenta a susținut că instanța avea obligația să suspende cauza până la soluționarea procesului penal aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.
Cauza a fost înregistrată la 25 martie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. de dosar x/2023
Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a fost suspendată judecata recursului în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.
Prin referatul întocmit la 11 aprilie 2025 s-a precizat că de la data suspendării a trecut o perioadă mai mare de 6 luni, iar prin rezoluția din 16 aprilie 2025 s-a fixat termen de judecată la data de 15 mai 2025 în vederea constatării perimării.
Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția perimării cererii de recurs și a reținut următoarele:
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar potrivit alin. (2), "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.
Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat în cauză de data pronunțării încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, respectiv 10 octombrie 2024.
Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 10 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, și că de la momentul suspendării judecății recursului a trecut un termen mai mare de 6 luni.
Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părții, mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) și (2) și art. 420 din același cod, va constata perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1964 din 20 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1964/A/2023 din 20 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 mai 2025.