ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 654/2025

Ședința publică din data de 27 martie 2025

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23 ianuarie 2015 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2015, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la:

La termenul din 7 martie 2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., suspendarea judecării cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță prin rezoluția din 8 septembrie 2015, în sensul de a preciza obiectul cererii, respectiv de a indica în concret în ce constă investiția realizată de către reclamantă în perioada 2003-2011; modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea sumei solicitate cu titlu de investiție realizată de către reclamantă în perioada 2003-2011, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare; obiectul cererii, respectiv de a indica în concret în ce constă beneficiul nerealizat generat de atitudinea neloială abuzivă a B. S.R.L.; modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea sumei solicitate cu titlu de beneficiu nerealizat generat de atitudinea neloială abuzivă a B. S.R.L., cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

Împotriva încheierii din 7 martie 2016, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, înregistrat la data de 19 aprilie 2016, sub nr. x/2015, pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă.

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 411 din 5 octombrie 2016, a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator judiciar C.., împotriva încheierii din 7 martie 2016, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015; a casat încheierea atacată și a trimis cauza aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

Prin sentința civilă nr. 477 din 26 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., prin administratori judiciari - practician în insolvență C.. și practician în insolvență D.., în contradictoriu pârâta E. S.R.L., ca neîntemeiată; s-a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, ambele părți au declarat apel, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 25 iunie 2020.

Prin decizia civilă nr. 1437/A din 21 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă A. S.R.L., prin administratori judiciari - practician în insolvență C.. și practician în insolvență D.., împotriva sentinței civile nr. 477 din 26 februarie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015; s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-pârâtă E. S.R.L., împotriva considerentelor aceleiași sentințe.

Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2023 pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2023, revizuenta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1437/A din 21 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, cererea de revizuire fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, cu consecința admiterii acțiunii.

Prin decizia civilă nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire și s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., împotriva deciziei civile nr. 1437/A din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă (dosar nr. x/2020), în contradictoriu cu intimata E. S.R.L., ca inadmisibilă.

La data de 21 septembrie 2023 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2023, recursul declarat de recurenta-revizuentă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.. împotriva deciziei civile nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Recurenta-revizuentă A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate și respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, ca neîntemeiată, urmând să fie trimisă cauza Curții de Apel București pentru judecata pe fond a căii de atac în retractare. De asemenea, a solicitat obligarea intimatei E. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Intimata E. S.R.L. a transmis întâmpinare la data de 16 noiembrie 2023 (e-mail), prin care a solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului, raportat la prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele dezvoltate în cuprinsul întâmpinării. De asemenea, în temeiul art. 453 din C. proc. civ., a cerut obligarea revizuentei A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta-revizuentă a depus la dosar răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției nulității recursului, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate că au dreptul să depună puncte de vedere la raport; numai recurenta și-a prezentat punctul de vedere.

Prin încheierea din 11 aprilie 2024 s-a respins excepția nulității recursului, invocată de intimata E. S.R.L.; s-a admis, în principiu, recursul declarat de recurenta-revizuentă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.. împotriva deciziei civile nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, stabilindu-se termen la data de 13 iunie 2024, pentru judecata pe fond a acestuia, în ședință publică, cu citarea părților.

La termenul din 13 iunie 2024, Înalta Curte a încuviințat cererea de amânare a judecății cauzei, formulată de apărătorul recurentei-revizuente A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.., iar la termenul din 31 octombrie 2024 a fost încuviințată cererea de amânare a judecății, formulată de părți, în vederea stingerii litigiului pe cale amiabilă.

Examinând cu prioritate cererea de renunțare la judecata căii de atac a recursului formulată de recurenta-revizuentă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.., Înalta Curte reține următoarele:

La data de 20 decembrie 2024 recurenta-revizuentă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.. a depus la dosarul cauzei, în original, "declarație de renunțare la calea de atac", autentificată sub nr. x din 19 decembrie 2024 de F. . Recurenta-revizuentă a solicitat ca instanța să ia act de declarația de renunțare la calea de atac și să pronunțe o hotărâre, în conformitate cu art. 463-464 din C. proc. civ.

Cu privire la manifestarea de voință a recurentei-revizuente, în sensul renunțării la calea de atac a recursului, Înalta Curte reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție, care sunt acte de voință ale acestora cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.

Principiul disponibilității, specific procesului civil, este consacrat de dispozițiile art. 9 și art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., și constă în faptul că părțile pot determina nu numai existența procesului, respectiv declanșarea acestuia, ci au și libertatea de a-i pune capăt.

Așadar, principiul disponibilității cuprinde și posibilitatea părților de a efectua acte de dispoziție, precum desistarea (renunțarea), achiesarea și tranzacția judiciară.

Potrivit dispozițiilor art. 404 alin. (2) din C. proc. civ., "renunțarea se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.".

Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor legale precitate rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc și ulterior exercitării căii de atac, după trimiterea dosarului instanței superioare, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecății în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 din C. proc. civ., întrucât partea înțelege să-și retragă calea de atac.

Cererea recurentei-revizuente de renunțare la judecata căii de atac a recursului, astfel cum este formulată, reprezintă o achiesare la hotărârea atacată, în sensul avut în vedere de legiuitor prin art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia, "achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre.".

Așadar, manifestarea de voință a recurentei-revizuente privind renunțarea la judecata căii de atac a recursului, în sensul achiesării la decizia civilă nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2023, reprezintă un act de dispoziție al acesteia, care nu este supus cenzurii instanței.

Înalta Curte reține că declarația de renunțare la calea de atac a fost întocmită cu respectarea cerințelor impuse de dispozițiile art. 406 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., fiind autentificată sub nr. x din 19 decembrie 2024 de F..

Totodată, se reține că intimata E. S.R.L. a depus la dosar declarația autentificată sub nr. x din 22 noiembrie 2024 de G., prin care a arătat că înțelege să renunțe în mod expres la dreptul de a solicita orice cheltuieli de judecată în legătură cu dosarul nr. x/2023, aflat în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție .

Față de cele anterior expuse, în temeiul art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 464 alin. (2) și art. 404 din același cod, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-revizuente A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.. la judecata recursului declarat de împotriva deciziei civile nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea recurentei-revizuente A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.. la judecata recursului declarat de împotriva deciziei civile nr. 1105/2023 din 30 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2025.