ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 637/2025

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Din examinarea actelor din dosar, constată și reține următoarele:

Prin decizia nr. 1712 din 8 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024, a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 66/2024 din 28 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestație în anulare, susținând că soluția pronunțată este rezultatul unei erori materiale de ordin formal și constă în neobservarea de către instanță a îndeplinirii obligației de timbrare a cererii de apel.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) C. proc. civ.

Cererea de contestație în anulare a fost comunicată intimatei, care la data de 21 martie 2025 a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea cererii de netimbrată, iar în subsidiar respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Contestatorul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, analizând cu prioritate chestiunea timbrajului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 26 alin. (1), coroborat cu art. 32 și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Totodată, dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, iar art. 33 statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013,"Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 RON".

În cauză, a fost stabilită în sarcina contestatorului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acesta fiind citat cu obligația achitării taxei judiciare datorate.

Este de reținut că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil și accesul la justiție, că dreptul la justiție nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din C.E.D.O.

Având în vedere faptul că în cauză contestatorul nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și că nu operează scutirea legală de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 197 C. proc. civ. și să dispună anularea cererii, ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1712 din 8 octombrie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024, ca netimbrată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2025.