ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 614/2025

Ședința publică din data de 25 martie 2025

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 284/2024 din 8 martie 2024, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția perimării și s-a constatat perimată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B. și Tribunalul Vâlcea.

Împotriva acestei sentințe reclamantul A. a declarat recurs.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2024.

Prin încheierea de ședință din 24 septembrie 2024, această instanță a suspendat judecata recursului declarat de reclamant, în temeiul art. 242 C. proc. civ.

La aceeași dată, reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii de suspendare a judecății cauzei.

La 25 martie 2025, recurentul-reclamant a depus note scrise, prin care a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului Curții de Apel Craiova pentru continuarea judecății cauzei, precum și judecarea cauzei în lipsă.

În susținerea solicitărilor formulate, recurentul-reclamant a expus situația de fapt care a condus la suspendarea judecății procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, respectiv demersurile efectuate pentru aflarea adresei pârâtului B., evocând, totodată, dispozițiile art. 154 alin. (8) și ale art. 172 C. proc. civ.

De asemenea, titularul căii de atac a prezentat modul de îndeplinire a procedurii de citare a pârâtului B. pe tot parcursul litigiului, apreciind că au fost încălcate normele de procedură și a celor de drept material.

Înalta Curte a luat în examinare excepția nulității recursului, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același cod, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

De asemenea, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute expres și limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Nu este astfel suficient ca partea să indice unul dintre cazurile de casare prevăzute de lege, ci incidența unui motiv de recurs trebuie argumentată în mod concret, respectiv recurentul trebuie să arate în ce constă încălcarea legii de către instanța a cărei hotărâre este atacată.

În cauză, recursul a fost formulat împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, prin care s-a dispus suspendarea judecății recursului, în temeiul art. 242 C. proc. civ., calea extraordinară de atac nefiind întemeiată în drept pe niciun motiv de casare.

De altfel, analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat motive de recurs prin care să combată măsura procedurală adoptată de instanța curții de apel prin încheierea atacată, în sensul dezvoltării unor critici de nelegalitate circumscrise dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., și nici nu a menționat că va depune motivele de recurs printr-un memoriu separat, împrejurare care atrage sancțiunea nulității, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, se reține că, prin susținerile formulate în scris pentru acest termen de judecată, recurentul-reclamant a relatat modul de desfășurare a procesului suspendat din perspectiva îndeplinirii procedurii de citare a părților și a demersurilor efectuate anterior dispunerii acestei măsuri, însă aspectele învederate reprezintă simple afirmații privind chestiuni de fapt care nu se circumscriu unor critici de nelegalitate ce pot fi subsumate vreunui motiv de casare, în absența dezvoltării unui raționament apt să satisfacă exigențele impuse de limitele controlului exercitat de instanța de recurs, instituite de art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că recurentul nu s-a conformat obligației reglementate de prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), art. 487 alin. (1) coroborate cu art. 489 alin. (1), având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să atragă incidența art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1), va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 martie 2025.