ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2133/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2133/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024
Deliberând asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 396/2023 din 20 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția perimării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu, și s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârât B. S.R.L..
Împotriva acestei sentințe reclamantul A. a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
Prin încheierea din 29 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, s-a dispus suspendarea judecății recursului pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură menținută prin încheierea din 11 martie 2024.
Prin încheierea din 8 aprilie 2024 pronunțată de aceeași instanță, s-a dispus amânarea cauzei pentru ca recurentul să precizeze expres actul de procedură împotriva căruia a exercitat calea extraordinară de atac, obligație a cărei neîndeplinire a atras suspendarea judecării recursului în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., dispusă prin încheierea din 3 iunie 2024.
Ulterior, la termenele din 22 octombrie 2024, 28 octombrie 2024, 5 noiembrie 2024 și 19 noiembrie 2024, s-a revenit cu adrese către recurent pentru a îndeplini obligații diferite privind soluționarea recursului și a cererii de recuzare formulate de acesta.
La 16 octombrie 2024, petentul A. a formulat contestație privind tergiversarea soluționării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, prin care a solicitat luarea măsurilor legale.
În susținerea contestației, petentul a arătat că instanța de recurs a dispus în mod eronat suspendarea judecății cauzei, fiind nesocotită obligația de a soluționare a cauzelor într-un termen rezonabil, componentă a dreptului la un proces echitabil consfințit de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, a făcut trimitere la decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că, raportat la criteriile consacrate de instanța europeană privind caracterul rezonabil al duratei procedurii, întârzierea soluționării procesului poate aduce atingere dreptului la un proces echitabil.
Contestația nu a fost motivată în drept.
Intimata B. S.R.L. nu a formulat întâmpinare.
La 6 noiembrie 2024, petentul a depus precizări, prin care a reluat solicitarea de luare a măsurilor impuse de lege.
Analizând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte urmează a o respinge pentru argumentele expuse în continuare:
Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural destinat a înlătura întârzierile ivite pe parcursul soluționării cauzelor civile, întârzieri de natură a afecta termenul optim și previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunțarea unei hotărâri definitive, chiar în condițiile în care acest termen este unul variabil, în raport cu circumstanțele particulare ale fiecărei pricini. Acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci se constituie într-un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condițiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părților la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ.: "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."
Din economia normei enunțate rezultă că ceea ce caracterizează această instituție juridică este pasivitatea instanței de judecată, care, deși are la dispoziție mijloacele legale pentru corectarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părților sau ale altor participanți la procedură, nu le aplică ori nesocotește ea însăși anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.
Motivele pentru care se poate face uz de această cerere sunt prevăzute de dispozițiile art. 522 alin. (2) C. proc. civ.. Potrivit normei evocate, contestația privind tergiversarea procesului poate fi exercitată în următoarele situații:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.
Verificând aceste cerințe legale, Înalta Curte constată că situația descrisă de petent nu se circumscrie niciunei ipoteze din cele prevăzute de art. 522 alin. (2) C. proc. civ.
Din verificările efectuate din oficiu în sistemul de evidență informatizată a instanțelor a rezultat că pentru soluționarea cererii de recurs, ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, au fost acordate mai multe termene de judecată.
Înalta Curte constată că judecata procesului aflat pe rolul instanței de recurs a fost suspendată mai întâi pentru că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apoi pentru neîndeplinirea obligațiilor trasate recurentului-reclamant, continuând cu acordarea unor termene de judecată succesive pentru a se reveni cu adrese către aceeași parte în vederea soluționării recursului și a cererii de recuzare.
Rezultă astfel, că procesul despre care se afirmă că este temporizat s-a aflat pe rolul instanței de recurs în tot acest timp din motive neimputabile care să necesite intervenția instanței superioare în sensul art. 525 alin. (6) C. proc. civ., astfel încât contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul A. nu este întemeiată.
Înalta Curte reține că, în cauză, aplicarea dispozițiilor legale de către instanță atunci când părțile nu solicită judecarea cauzei în lipsă, exercitarea unor drepturi prevăzute de lege sau neîndeplinirea unor obligații de către părți nu poate constitui un motiv pentru imputarea vreunei culpe instanței responsabile de buna administrare a procesului.
Or, analizând ritmul imprimat de instanța de recurs prin măsurile dispuse, se constată că, de fapt, acesta este unul bazat pe celeritate, fiind acordate termene de judecată scurte, intermediare, pentru soluționarea cererii de recuzare și a recursului, deci în acord cu exigențele respectării termenului optim și previzibil de soluționare a cauzei.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 522 și art. 525 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația formulată de petentul A., privind tergiversarea soluționării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de petentul A., privind tergiversarea soluționării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2024.