ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 521/2025

Ședința publică din data de 18 martie 2025

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2020 pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. Botoșani la respectarea obligațiilor contractuale constând în vânzarea și livrarea cantității de 12.000 tone de porumb producția 2020, potrivit contactului de vânzare-cumpărare nr. x/29.06.2020, la plata sumei de 2.415.000 RON, reprezentând penalități contractuale calculate până la data cererii de chemare în judecată, precum și la plata penalităților calculate în continuare, până la executarea efectivă a obligației de livrare, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta B. S.A. Botoșani a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat, în primul rând, respingerea cererii de chemare în judecată, iar în al doilea rând, adaptarea contractului sau încetarea acestuia, în urma aplicării instituției juridice a impreviziunii.

Prin sentința civilă nr. 25 din 28.04.2022, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă a admis în parte atât cererea principală, cât și cererea reconvențională; a dispus adaptarea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/29.06.2020, astfel cum a fost modificat prin Actul adițional din 16.10.2020, în sensul că, pentru cantitatea rămasă de livrat, respectiv 7082 tone porumb, prețul va fi de 721 RON/tonă; a obligat pârâta-reclamantă să livreze către reclamanta pârâtă cantitatea menționată, conform criteriilor calitative stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare, la prețul de 721 RON/tonă; obligă pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte penalități de întârziere în cuantum de 15 din valoarea contractului, începând cu data de 31.12.2020 și până la livrarea efectivă a diferenței de porumb, valoarea contractului urmând a fi raportată la suma de 575 RON/tonă, începând cu data de 31.12.2020 și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și la suma de 721 RON/tonă, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea efectivă și integrală a obligației de livrare; a respins restul pretențiilor din cererea principală și din cea reconvențională, ca nefondate; a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 3.844 RON cheltuieli de judecată și a compensat restul până la concurența sumei de 23.931 RON; a obligat reclamanta-pârâtă și pârâta-reclamantă să plătească expertului desemnat suma de 1000 RON fiecare, diferență onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe pârâta-reclamantă B. S.A. și reclamanta-pârâtă A. S.R.L. au promovat apel.

Pârâta-reclamantă a solicitat, în principal, schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, iar în subsidiar, schimbarea în parte a hotărârii atacate, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate și admiterea cererii reconvenționale.

Reclamanta-pârâtă a solicitat anularea în parte, ca nelegală, a sentinței atacate, rejudecarea cauzei și admiterea cererii de chemare în judecată în integralitate, precum și respingerea cererii reconvenționale.

Prin decizia nr. 258 din 3 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta-reclamantă B. S.A. și s-a admis apelul declarat de reclamanta-pârâtă A. S.R.L.; s-a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că s-a admis în parte cererea de chemare în judecată și a fost obligată pârâta să-i livreze reclamantei cantitatea de 7.081,473 tone porumb, precum și să-i plătească penalități de întârziere aferente cantității nepredate în termenul convenit, de 1%/zi de întârziere începând cu data de 31.12.2020 și până la executarea integrală a obligației; s-a respins cererea reconvențională ca nefondată și a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 57.919,24 RON, reprezentând cheltuieli de judecată din ambele faze procesuale. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, care nu erau contrare deciziei pronunțate în apel.

Împotriva acestei decizii cât și împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 pârâta-reclamantă reconvențional B. S.A. a formulat recurs.

Prin decizia civilă nr. 1279/18.05.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a fost admis recursul declarat de pârâta B. S.A. Botoșani împotriva deciziei nr. 258 din 3 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, pe care a casat-o și trimis cauza spre o nouă judecată, aceleiași instanțe; a respins recursul împotriva încheierii din 20 octombrie 2022, ca nefondat.

În rejudecare, prin decizia nr. 163 din 29 aprilie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a admis apelurile formulate de reclamanta A. S.R.L., precum și de pârâta B. S.A. Botoșani împotriva sentinței civile nr. 25 din data 28.04.2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională, ca nefondate; a obligat apelanta-reclamantă A. S.R.L. la plata către apelanta-pârâtă B. S.A. a sumei de 63951,93 RON, reprezentând taxa de timbru.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs principal recurenta-reclamantă A. S.R.L, solicitând casarea în parte a deciziei, în ce privește considerentele referitoare la încetarea contractului de vânzare-cumpărare ca urmare a executării directe și soluția dată asupra cererii de apel formulate de către intimată, în strânsă legătură cu acele considerente și, în consecință, în principal, reținerea cauzei spre rejudecare, respingerea apelului pârâtei, admiterea apelului reclamantei și schimbarea sentinței civile nr. 25/28.04.2022 în sensul admiterii cererii de chemare în judecată în integralitate, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel; casarea în parte a deciziei, în ce privește considerentele și soluția dată cu privire la cheltuielile de judecată și, rejudecând, distribuirea/compensarea cheltuielilor de judecată proporțional cu culpa ambelor părți; cu cheltuieli de judecată în recurs.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 19.07.2024, sub nr. x/2020*.

Intimata- pârâtă B. S.A. BOTOȘANI a formulat întâmpinare la recursul principal și recurs incident împotriva considerentelor deciziei instanței de apel.

Cu titlu prealabil, se reține că prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 20 noiembrie 2020, așadar după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluția din 17 decembrie 2024, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursurilor, la data de 18 martie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția insuficientei timbrări a recursului, întrucât privește legala învestire a instanței, Înalta Curte reține următoarele:

Articolul 1 din O.U.G nr. 80/2013 statuează că acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice.

În conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar, alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON", iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În cauză, în aplicarea acestor texte de lege, prin rezoluția de primire a cererii din 6 august 2024 s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante A. S.R.L. obligația de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 13.977,50 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

Totodată, s-a pus în vedere recurentei-reclamante să precizeze cuantumul și modalitatea de calcul al penalităților de întârziere calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data declarării recursului, în vederea stabilirii diferenței de taxă judiciară de timbru datorată.

La data de 19.08.2024, recurenta-reclamată a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 13.977,50 RON, precum și precizări, prin care, fără a răspunde la solicitarea instanței și fără a-și restrânge criticile în limita valorii contestate pentru care a achitat taxa judiciară de timbru, a arătat că înțelege să formuleze cerere de renunțare parțială la judecată, în temeiul art. 406 C. proc. civ., cu privire la capătul de cerere din acțiunea de chemare în judecată referitor la obligarea pârâtei B. S.A. Botoșani la plata penalităților de întârziere calculate până la data executării efective a obligației de livrare a bunurilor.

În lipsa precizărilor solicitate recurentei-reclamante, Înalta Curte a procedat la calcularea penalităților de întârziere pe perioada cuprinsă între data introducerii cererii de chemare în judecată și cea a declarării recursului, conform notei de timbraj de la dosarul de recurs, comunicând părții faptul că datorează în completare o taxă judiciară de timbru în valoare de 456.512,50 RON.

Prezentă prin reprezentant convențional la termenul de judecată din 18 martie 2025, când cauza a rămas în pronunțare asupra excepției insuficientei timbrări a recursului principal, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-reclamantă nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate în completare pentru soluționarea recursului principal și nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru ori cerere pentru acordarea facilităților la plata taxei, apreciind că renunțarea la judecata capătului de cerere din acțiunea de chemare în judecată referitor la obligarea pârâtei B. S.A. Botoșani la plata penalităților de întârziere calculate până la data executării efective a obligației de livrare a bunurilor primează în raport cu excepția insuficientei timbrări a recursului.

Înalta Curte nu va primi această susținere, întrucât, în rezolvarea excepțiilor procesuale, se impune a fi rezolvate cu prioritate cele referitoare la învestirea instanței, cum ar fi excepțiile care atrag nulitatea acțiunii/căii de atac, deoarece instanța învestită printr-o cerere nulă nu mai are căderea să analizeze alte incidente procedurale.

Excepția privind netimbrarea/insuficienta timbrare a recursului se înscrie printre cele care atrag nulitatea căii de atac, sancțiune prevăzută expres de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., astfel încât, admiterea acestei excepții lipsește instanța de cadrul legal în care ar putea să facă aplicarea dispozițiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ., referitoare la efectele renunțării în apel sau în căile extraordinare de atac.

Cu alte cuvinte, nefiind învestită în mod legal cu soluționarea recursului, ca urmare a neîndeplinirii obligației de timbrare ce revenea recurentei-reclamante, instanța de recurs nu poate proceda la anularea hotărârilor pronunțate în fazele procesuale anterioare, ca efect al renunțării la judecată, intervenite în calea de atac.

Pe de altă parte, în ce privește întinderea efectelor nulității, Înalta Curte arată că sancțiunea se răsfrânge asupra întregului act de procedură, nefiind aplicabile în privința căilor de atac dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora "Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru", întrucât obiectul căii de atac este unic, fiind reprezentat de hotărârea judecătorească atacată.

Ca atare, soluția propusă de recurenta-reclamantă, în sensul anulării parțiale a recursului, nu are suport legal.

Pentru aceste motive, întrucât recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit până la termenul de judecată din 18.03.2025 obligația de a achita taxa judiciară de timrbu datorată în completare pentru soluționarea recursului principal și întrucât acesta trebuie soluționat unitar, în temeiul art. 496 raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca insuficient timbrat, recursul principal declarat împotriva deciziei nr. 163 din 29 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Referitor la excepția tardivității recursului incident, invocată de către recurenta-reclamantă, prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este nefondată, urmând a fi respinsă.

Se constată, în acest sens, că recursul incident a fost depus de recurenta-pârâtă B. S.A. Botoșani odată cu întâmpinarea la recursul principal, în termenul imperativ prevăzut de art. 491 raportat la art. 474 C. proc. civ., astfel cum rezultă din dovezile de la dosarul de recurs.

Față de soluția dată recursului principal, Înalta Curte va respinge, ca rămas fără efect, recursul incident declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. Botoșani, conform dispozițiilor art. 491 alin. (1) teza I raportat la art. 472 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la cererea de obligare a recurentei-reclamante A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, formulată de către recurenta-pârâtă B. S.A. Botoșani, Înalta Curte o va respinge ca nefondată, reținând culpa procesuală proprie a recurentei-pârâte, raportat la soluția de respingere a căii de atac declarate în cauză în condițiile art. 491 raportat la art. 472 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității declarării recursului incident.

Anulează, ca insuficient timbrat, recursul principal declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 163 din 29 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Respinge, ca rămas fără efect, recursul incident declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. BOTOȘANI împotriva aceleiași decizii.

Respinge, ca nefondată, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de recurenta-pârâtă B. S.A. BOTOȘANI.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2025.