ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 408/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 408/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 26 februarie 2025
Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:
În cursul judecării apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 145/06.12.2023 și a încheierii din 24.11.2023, pronunțate de Tribunalul Specializat Mureș, apelanta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluționarea căii de atac.
Prin încheierea din 10.07.2024, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a respins ca nefondată cererea de recuzare.
Împotriva acestei încheieri, la 11.07.2024, apelanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea ei și, în principal, dacă apelul nu va fi soluționat până la judecarea prezentului recurs, desemnarea unui nou complet de apel care să soluționeze calea de atac devolutivă pe care a promovat-o, iar în subsidiar, în ipoteza pronunțării unei soluții asupra apelului de către completul de judecată recuzat, casarea respectivei decizii și trimiterea cauzei spre rejudecare de către un alt complet desemnat aleatoriu, conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
A susținut că încheierea recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 și pct. 13 C. proc. civ., întrucât modul în care instanța de apel a procedat la termenul din 28.06.2024 - în sensul de a invoca din oficiu un nou motiv de apel vizând natura contencioasă a cauzei, cu consecința incidenței sancțiunii prevăzute de art. 531 C. proc. civ. - demonstrează, în mod neechivoc, faptul că membrii completului de apel își formaseră deja opinia asupra soluției ce urma a fi pronunțată, fiind așadar evidentă lipsa de obiectivitate și imparțialitate a acestora.
Intimatul-intervenient în nume propriu B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității recursului, în temeiul art. 53 alin. (1) C. proc. civ., și nulității căii de atac, prin prisma art. 489 alin. (1) din același cod.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului - având în vedere că aceasta primează excepției nulității, întrucât vizează legalitatea învestirii instanței de recurs, iar în situația admiterii ei, soluționarea excepției nulității ar fi de prisos - Înalta Curte reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, ce presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional de art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., de art. 457.
Recurenta a învestit Tribunalul Specializat Mureș cu un litigiu având ca obiect plângere întemeiată pe dispozițiile art. 112 și art. 118 din Legea nr. 265/2022, soluționat definitiv de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, prin decizia civilă nr. 1248/Ap/17.07.2024.
În etapa apelului, recurenta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu judecata căii de atac promovată, care a fost respinsă, prin încheierea din 10.07.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă înainte de data soluționării definitive a procesului, respectiv la 17.07.2024.
Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ., "Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
Așadar, întrucât apelul formulat de A. S.R.L. a fost soluționat definitiv la 17.07.2024, încheierea din 10.07.2024 putea fi atacată cu recurs la instanța superioară în termen de 5 zile de la comunicarea deciziei instanței de apel.
În speță, recursul a fost declarat la data de 11.07.2024, în ziua următoare pronunțării încheierii atacate, înainte ca instanța de apel să fi comunicat și chiar să fi pronunțat decizia civilă nr. 1248/Ap/17.07.2024, prin care a soluționat definitiv litigiul.
Așadar recursul a fost promovat înainte de a se naște dreptul recurentei la exercitarea căii de atac împotriva încheierii, întrucât legea nu îngăduie promovarea în acest fel a recursului declarat împotriva unei încheieri de respingere a unei cereri de recuzare formulate în cadrul unui dosar care urmează să fie soluționat printr-o hotărâre definitivă.
Cum recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
Va respinge și cererea intimatului-intervenient B., de acordare a cheltuielilor de judecată, constatând că acesta nu a depus dovezi care să ateste efectuarea lor, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 10.07.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă în dosarul nr. x/2023.
Respinge cererea intimatului-intervenient B. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2025.