ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 401/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 401/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 26 februarie 2025
Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 106/28.02.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași în contradictoriu cu pârâta A., având ca obiect atragerea răspunderii acesteia, în calitate de administrator statutar al debitoarei falite S.C. B. S.R.L., pentru prejudiciul în cuantum de 75.193 RON.
Împotriva acestei sentințe civile, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași a declarat apel.
Prin decizia nr. 200/16.05.2024, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a admis apelul și a schimbat în tot sentința primei instanțe, în sensul că a admis cererea reclamantei și, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, a stabilit răspunderea personală a pârâtei A., obligând-o să suporte din averea personală suma de 75.193 RON, reprezentând pasivul debitoarei S.C. B. S.R.L., rămas neacoperit.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția Civilă la 28.05.2024 sub nr. x/2024, A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., revizuirea deciziei anterior menționate.
Prin decizia civilă nr. 309/11.09.2024, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins cererea de revizuire.
Împotriva deciziei civile nr. 309/11.09.2024, A. a declarat recurs.
La termenul de astăzi, Înalta Curte, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. coroborat cu art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a invocat excepția inadmisibilității recursului, asupra căreia, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, ceea ce presupune că pot exercita numai căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional de art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. de art. 457.
Recursul de față are ca obiect decizia civilă nr. 309/11.09.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă cu privire la cererea de revizuire formulată de recurentă împotriva deciziei nr. 200/16.05.2024 a aceleiași curți de apel, care a soluționat apelul exercitat de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 106/28.02.2024 a Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii pârâtei A., în calitate de administrator statutar al debitoarei falite S.C. B. S.R.L.
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
În concret, se constată că obiectul acțiunii promovate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași a fost atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei A., fiind întemeiată pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014, așadar decizia supusă revizuirii a fost pronunțată în materia procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Potrivit art. 45 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2014, una din principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul acestei proceduri este cea referitoare la "judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență, potrivit art. 169 (…)", iar conform art. 46 alin. (1) din aceeași lege, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Totodată, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 dispune că hotărârile judecătorului-sindic vor fi judecate în apel de curtea de apel, iar hotărârile acestei instanțe sunt definitive.
Înalta Curte reține incidența, în prezenta cauză, a dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora " (...) nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Analiza textelor legale anterior evocate relevă împrejurarea că, în speță, decizia nr. 200/16.05.2024 a Curții de Apel Iași, secția Civilă este o hotărâre definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., potrivit căruia "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)".
Prin urmare, în temeiul art. 513 alin. (5) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., rezultă că decizia civilă nr. 309/19.09.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, fiind pronunțată în revizuirea promovată împotriva unei hotărâri definitive, este definitivă la rândul ei și nu este susceptibilă de recurs.
Întrucât recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficientă textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 513 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 309/11.09.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2025.