ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 364/2025

Ședința publică din data de 25 februarie 2025

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 829/A/2024 din 17 iunie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Specializat Cluj a admis apelul declarat de apelanta A. S.A., în contradictoriu cu intimații B. și C., împotriva sentinței civile nr. 5298/2023, pronunțată la data de 08.11.2023, în dosarul nr. x/2016, al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care a modificat-o în parte, astfel: a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorii B. și C., în contradictoriu cu intimata A. S.A.; a anulat actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. x/2016 al B.E.J. D., în limita sumei de 2.231,38 euro, și actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. x/2016 al B.E.J. D., în limita sumei de 1.363,17 CHF, și a respins în rest contestația la executare împotriva executărilor silite derulate în dosarele execuționale nr. x/2016 și nr. y/2016 ale al B.E.J. D.; a obligat intimata la plata în favoarea contestatorilor a sumei de 687 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de multiplicare a dosarelor execuționale, și intimații la plata în favoarea apelantei a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe, au formulat cerere de revizuire revizuenții B. și C., pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii și anularea hotărârii nr. 829/2024, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2016, și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente.

Revizuenții au susținut, în esență, că prin hotărârea atacată se încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 283/2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2016, precum și principiul securității juridice, ce constituie un fundament al statului de drept, sens în care au relevat o scurtă descriere a litigiilor purtate între părți, soluționate prin hotărârea ce face obiectul revizuirii și hotărârea al cărei efect pozitiv al autorității de lucru judecat este încălcat.

Astfel, au arătat că, independent de încălcarea autorității de lucru judecat a celei dintâi hotărâri, prin soluția pronunțată, Tribunalul Specializat Cluj încalcă principiul securității juridice, principiu consacrat în mod explicit și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, exemplificând Cauza Brumărescu împotriva României, iar prin soluția pronunțată, cuprinsă în hotărârea revizuită, Tribunalul Specializat Cluj nu doar pune în discuție soluția Curții de Apel Cluj, ci o lipsește de eficiență întru totul.

Revizuenții apreciază ca fiind întrunite toate condițiile pentru admiterea cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu privire la efectul pozitiv al autorității de lucru judecat: obligativitatea efectelor deciziei civile nr. 283/2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2016, neinvocarea autorității de lucru judecat în cel de-al doilea litigiu, în dosarul nr. x/2016.

Se arată că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat presupune obligativitatea dezlegărilor anterioare ale instanței, în cadrul unui proces în desfășurare, astfel că Tribunalul Specializat Cluj, cu ocazia judecării contestației la executare, ere ținut de soluțiile pronunțate de Curtea de Apel Cluj cu privire la nulitatea clauzelor în temeiul cărora a fost declarată scadența anticipată a celor două credite, precum și a clauzelor ce impuneau în mod abuziv plata diverselor sume cu titlu de comisioane, dobânzi, penalități.

Cererea de revizuire a fost înregistrată inițial la Tribunalul Specializat Cluj, la data de 22.07.2024, sub nr. x/2024, ulterior fiind declinată în favoarea I.C.C.J., pentru competentă soluționare, fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 16.12.2024, sub același număr de dosar.

Intimata A. S.A. (fostă, E.), căreia i s-a comunicat cererea de revizuire, nu a formulat întâmpinare.

Luând în examinare, cu prioritate, admisibilitatea prezentei cereri de revizuire, din perspectiva îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pe care revizuenții și-au fundamentat cererea, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", iar, conform prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, "pentru motivul de revizuire prevăzut la pct. 8, sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".

Instituirea ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care se poate anula o hotărâre a instanței, vine să protejeze autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri judecătorești, din nevoia de ordine și stabilitate juridică.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată și presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză; cea de-a doua operează când efectul hotărârii se manifestă pozitiv și relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă. În acest caz, chestiunile deja dezlegate se impun într-un al doilea proces care are legătură cu litigiul anterior și, în cazul efectului pozitiv, instanța nu mai trebuie să identifice cele trei elemente comune, ci doar dezlegarea dată unei situații juridice.

Potrivit art. 513 alin. (4) C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, formă incidentă în cauză, față de data începerii procesului (2016), dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, va anula cea din urmă hotărâre.

Această reglementare legală a soluțiilor pe care le poate pronunța instanța de revizuire dă expresie scopului căii de atac în discuție, care constă, de regulă, în cel de a îndepărta erorile săvârșite în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată. În schimb, în ipoteza hotărârilor potrivnice, legea prevede că soluția pe care instanța de revizuire o va pronunța, când găsește calea de atac întemeiată, este cea a anulării celei din urmă hotărâri - în mod firesc, de altfel, pentru că în acest fel se valorifică autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Așadar, Înalta Curte subliniază concluzia că, în cazul proceselor guvernate de C. proc. civ. în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, numai efectul negativ al autorității de lucru judecat putea fi valorificat ca motiv de revizuire.

Aceasta pentru că, în măsura identificării triplei identități de părți, obiect și cauză între litigii, este justificată anularea ultimei hotărâri (care încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi), căci legea nu recunoaște posibilitatea ca același litigiu să fie soluționat de două ori; dispozițiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".

Până la modificarea C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, posibilitatea exercitării căii de atac a revizuirii pe motivul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat nu era reglementată.

De aceea, efectul pozitiv poate fi invocat, ca temei al revizuirii, numai în procesele pornite după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 - ceea ce nu este cazul în speță, având în vedere data începerii procesului în fața primei instanțe, în care a fost pronunțată decizia care formează obiect al cererii de revizuire, 04.04.2016 - întrucât în noua formă a Codului, inaplicabilă însă, art. 513 alin. (4) a fost completat, oferind instanței de revizuire posibilitatea de a "trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat".

În raport cu această dată, normele C. proc. civ. care guvernează litigiul de față sunt, potrivit art. 24 și 25 alin. (1) C. proc. civ., cele anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, intrate în vigoare la data de 21 decembrie 2018.

Normele pe care s-a întemeiat cererea de revizuire sunt norme de procedură civilă, iar aplicarea în timp a acestora trebuie raportată la dispozițiile art. 24 - 27 din C. proc. civ., cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare (lites pendentes) le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

În consecință, în conformitate cu art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții B. și C. împotriva sentinței civile nr. 829/A/2024 din 17 iunie 2024, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2016.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2025.