ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2448/2021

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată la data de 13 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția Civilă sub dosar nr. x/2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A., a solicitat instanței ca prin sentința pe care o va pronunța să dispună anularea tuturor actelor de executare îndreptate împotriva sa în dosarul execuțional nr. x/2018 al B.E.J. C., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 8618/2018 pronunțată la data de 12 decembrie 2018, în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Cluj Napoca a respins contestația la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel contestatoarea A..

Prin decizia nr. 1341/A/30.09.2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost respins, ca nefondat, apelul contestatoarei A., în contradictoriu cu intimata B. S.A., fiind admis, în schimb, apelul incident declarat de aceasta din urmă, cu consecința schimbării în parte a hotărârii atacate, în sensul că au fost înlăturate considerentele cu privire la incidența dispozițiilor art. 2536 din C. civ., care au fost înlocuite cu propriile considerente ale instanțe de apel. De asemenea, a fost respinsă atât cererea apelantei B. S.A. privind obligarea intimatei A. la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, cât și cererea băncii de restituire a taxei judiciare de timbru.

Prin decizia nr. 392/A/24.02.2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost admis apelul formulat de apelanții D. și E., împotriva încheierii civile nr. 7947 din 22 noiembrie 2018, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimata B. S.A., dispunându-se modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii contestației la executare și anulării tuturor actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. x/2018 al B.E.J. C., cu obligarea urmăritoarei B. S.A. să plătească, în favoarea urmăriților, în solidar, suma de 1.604 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată și să restituie urmăritului D. suma de 1.000 de RON taxă judiciară de timbru.

Prin cererea de revizuire formulată la data de 23 martie 2020 și înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Curții de Apel Cluj, revizuenta B. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții D. și E. anularea deciziei civile nr. 392/24.02.2020 pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, precum și obligarea intimaților la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Revizuenta a indicat faptul că decizia civilă nr. 392/24.02.2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 este contrară deciziei nr. 1341/A/30.09.2019 pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018.

În drept, a invocat art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 283 din 3 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta B. S.A., în contradictoriu cu intimații D. și E., având ca obiect decizia civilă nr. 392/24.02.2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, revizuenta fiind obligată la plata sumei de 4.380 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului D..

La data de 10 august 2020, revizuenta B. S.A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 283 din 3 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate și rejudecarea procesului în fond de către instanța de recurs, în temeiul art. 498 alin. (1) din C. proc. civ., cu consecința admiterii revizuirii și obligării intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Recurenta arată că, în mod greșit Curtea de Apel Cluj i-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, considerând că nu este incidentă instituția autorității de lucru judecat.

Susține revizuenta că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 și art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. sunt aplicabile dat fiind faptul că cele două decizii invocate sunt definitive și potrivnice, iar ultima hotărâre din dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei date în dosarul nr. x/2018, ambele fiind pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj.

În cauză este îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză pentru a fi incidentă autoritatea de lucru judecat.

În privința părților, se arată că în ambele dosare contestatorii sunt fidejusori ai aceluiași debitor, F. S.R.L., în aceleași contracte de credit acordate de revizuentă și, prin urmare, este îndeplinită condiția existenței identității de părți.

Referitor la obiectul celor două dosare, se arată că ambele sunt contestații la executare formulate împotriva executărilor silite pornite de revizuentă în legătură cu aceleași contracte de credit și actele adiționale ale acestora, iar solicitările contestatorilor din ambele dosare se grefează pe aceleași dispoziții legale, aceștia invocând lipsa suspendării prescripției dreptului la executarea silită față de fidejusori.

Cu privire la cauză, se susține că ambele dosare au avut ca scop anularea actelor de executare silită îndreptate împotriva contestatorilor de către banca revizuentă.

La data de 18 noiembrie 2020, intimații au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului, având în vedere că recurenta nu a criticat decizia din perspectiva motivului de nelegalitate invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., ci s-a rezumat să relateze în mare parte situația de fapt.

Pe fondul cauzei, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei recurate ca fiind legală și temeinică, în cauză neexistând tripla identitate de elemente.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din 25 mai 2021, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede alin. (4) al aceluiași text.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a fost respinsă excepția nulității recursului, cu motivarea reținută în această încheiere, și a fost admis în principiu recursul.

La termenul din 16 noiembrie 2021, analizând recursul în limitele controlului de legalitate, în conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat pentru considerentele ce succed.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că litigiul este supus dispozițiilor C. proc. civ., în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018.

Recurenta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., din perspectiva căruia a arătat că, în mod greșit a fost respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, deși este incidentă instituția autorității de lucru judecat, fiind îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Înalta Curte reține că cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta solicitând anularea deciziei civile nr. 392/24.02.2020 pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 pe motiv că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1341/A/30.09.2019 pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 1341/A/30.09.2019 Tribunalul Specializat Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Prin decizia nr. 392/A/24.02.2020 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost admis apelul formulat de către apelanții D. și E. împotriva încheierii civile nr. 7947/22 noiembrie 2018, pronunțate de către Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Verificând susținerile recurentei cu privire la existența triplei identități de de părți, obiect și cauză, Înalta Curte constată că acestea nu sunt întrunite în cauză, cum în mod corect a reținut și Curtea de Apel Cluj.

Astfel, deși recurenta-revizuentă are calitatea de parte în ambele dosare, intimații D. și E. nu sunt părți decât în dosarul nr. x/2018, în care a fost pronunțată decizia a cărei revizuire a fost solicitată.

Așadar, în cauză nu este îndeplinită condiția legală a încălcării autorității de lucru judecat, nefiind vorba despre identitate de părți, iar cum condițiile existenței autorității de lucru judecat trebuie întrunite cumulativ, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile admiterii căi extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe motivul invocat.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desființării unei hotărâri judecătorești definitive, care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunțarea acesteia.

Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în anumite cazuri, strict determinate.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți, obiect și cauză -, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea autorității de lucru judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul res iudicata pro veritate habetur.

Or, în cauză, astfel cum s-a reținut, nu subzistă autoritatea de lucru judecat nefiind îndeplinite condițiile legale sub aspectul existenței triplei identități de părți, obiect și cauză, ceea ce lipsește de fundament criticile recurentei întemeiate pe motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 283/2020 din 3 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Totodată, reținând culpa procesuală a recurentei, o va obliga pe aceasta să plătească intimaților D. și E. suma de 4.726 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, potrivit documentelor justificative atașate cererii din data de 15 noiembrie 2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 283/2020 din 3 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Obligă recurenta să plătească intimaților D. și E., suma de 4.726 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.