ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2163/2021

Circumstanțele cauzei Prin decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 395 din 22 iulie 2020 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2019. Recurentul a fost obligat la plata sumei de 1.190 RON către intimata B., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Contestația în anulare Împotriva decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, a formulat contestație în anulare contestatorul A.. Prin decizia nr. 76 din 10 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a constatat nulă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Recursul Împotriva deciziei nr. 76 din 10 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel, secția I civilă în dosarul nr. x/2021, a declarat recurs contestatorul A.. În motivarea cererii de recurs, recurentul a susținut, în esență, că spezele de judecată și de executare silită, la plata cărora a fost obligat sunt prea mari, iar prin cererea de repunere pe rol formulată la Tribunalul Maramureș a solicitat restituirea cheltuielilor de executare silită, iar nu a taxei judiciare de timbru. Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Înregistrarea recursului pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 29 aprilie 2021, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr.

Prin rezoluția completului din 12 mai 2021, s-a stabilit în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 RON, în baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013. Taxa judiciară de timbru a fost achitată la 24 mai 2020, conform chitanței nr. x emise la această dată de C. S.A. - Serviciul Poștal Baia Mare. 5. Întâmpinarea Intimata B. a depus întâmpinare, în termenul legal, prin care a invocat excepția netimbrării cererii de recurs și acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, în valoare de 1.190 RON. Prin rezoluția 25 iunie 2021, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la 21 octombrie 2021, cu citarea părților în ședință publică. 6. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Examinând cu prioritate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale cererii de recurs, din perspectiva dispozițiilor 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 508 alin. (1) pct. 4 și art. 634 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Cererea de recurs formulată de contestatorul A. este îndreptată împotriva deciziei nr. 76 din 10 martie 2021, prin care Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a constatat nulă contestația în anulare pe care acesta a exercitat-o împotriva deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. Prin decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 395 din 22 iulie 2020, pronunțate de Tribunalului Maramureș, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Astfel, decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs. Prin urmare, și decizia nr. 76 din 10 martie 2021, prin care Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a constatat nulă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunțate de aceeași instanță, are caracter definitiv, în raport de dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. care prevăd că "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată". Aplicând coroborat aceste prevederi legale în cauză, Înalta Curte constată că hotărârea judecătorească atacată cu contestație în anulare nu este supusă recursului și, ca atare, nici decizia pronunțată urmare soluționării acesteia nu poate face obiectul unei căi de atac. Corelativ acestor argumente, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. Prin urmare, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul obținerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești. Concluzionând, pentru argumentele expuse, recursul declarat în cauză va fi respins, ca inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. În baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte îl va obliga pe recurentul-contestator, aflat în culpă procesuală, la plata sumei de 1.190 RON către intimata B., reprezentând cheltuieli de judecată.